Agentia Nationala de Transplant (ANT) a reactionat ieri in urma comentariilor aparute in presa, si nu pe site-ul Ministerului Sanatatii, cum ar fi fost normal, referitoare la proiectul de lege privind efectuarea prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celule de origine umana.
O alta categorie de donatori
Dr. Victor Zota, directorul Agentiei Nationale de Transplant, a caracterizat aceste comentarii drept „incorecte, rauvoitoare si aduc deservicii imense activitatii de transplant de organe si tesuturi din Romania. Opinia publica trebuie sa inteleaga si sa fie informata corect cu privire la problemele care s-au ridicat. In primul rand, s-au ridicat anumite suspiciuni legate de donatorul cu cordul oprit. In prezent exista doua tipuri de donatori. Primul este cel aflat in moarte cerebrala, care se stabileste conform unor protocoale medicale extrem de riguroase si care e sinonim declararii decesului. La aceasta categorie, datorita progreselor medicinii si aparitiei unor medicamente speciale, inima donatorului bate, are puls, iar organele interne sunt perfuzate, oxigenate si hranite, insa creierul nu mai functioneaza si este mort. In orice fel de conceptie medicala, filozofica etc. in momentul in care creierul nu mai functioneaza ireversibil fiinta respectiva este declarata moarta. In acelasi timp, exista si o alta modalitate de a stabili decesul unui om: oprirea ireversibila si iresuscitabila a activitatii cardiorespiratorii. In legislatia romaneasca nu avem prevazuta posibilitatea de a recolta organe sau tesuturi de la acest tip de donator, ci numai de la cel aflat in moarte cerebrala. Insa acest concept este extrem de raspandit la nivel international. In Anglia, Spania si Belgia aceasta categorie reprezinta circa 30% din totalul donatorilor de rinichi si tesuturi, piele, tendon, os, cornee. Recomandarile specialistilor Comisiei Europene veniti la Bucuresti in perioada 12-14 septembrie a.c. prevad tocmai introducerea acestui concept in legislatia romaneasca. Si asta mai ales ca Romania se confrunta cu o lipsa acuta de donatori, aflandu-se pe ultimul loc in Europa din acest punct de vedere”, a spus Victor Zota. ANT a subliniat ca afirmatii de genul „manevra de resuscitare costa foarte mult si managerul spitalului nu o va plati, astfel incat doctorii nu o vor executa” sunt, pe de-o parte, ridicole (in realitate manevra este extrem de ieftina, nu costa nimic), iar pe de alta parte jignitoare (se sugereaza ca medicii si-ar putea abandona indatoririle si chiar juramantul hipocratic, lasand oamenii sa moara). „Declararea unui asemenea donator se face conform unor protocoale foarte precise si care sunt restrictive si coerente, astfel incat sa nu dea nastere nici unei suspiciuni. Introducerea acestui concept este un pas inainte pentru donator si conduce la alinierea legislatiei romanesti la practica europeana si la recoman-darile misiunii exploratorii a Comisiei Europene. Numai sa consideri ca o asemenea prevedere da nastere la abuzuri este deplasat. Transplantul salveaza vieti si este absurd ca oamenii din Romania sa moara din cauza lipsei de donatori”, a spus dr. Victor Zota.
Exprimari pentru domeniul vamal
De asemenea, ANT explica de ce s-au ales termenii de import si export de organe. Proiectul de lege s-a adaptat astfel unei exprimari adecvate a legislatiei romanesti in domeniul vamal. Autorizatiile de import si export de organe, tesuturi si celule se adreseaza organelor vamale din Romania si trebuie formulate in termeni de specialitate. De fapt, aceste „importuri” si „exporturi” fac parte din cadrul schimbului de organe, tesuturi si celule stabilit pe baza unor protocoale intre ANT si agentii similare din strainatate. „In practica medicala a unor clinci in strainatate este acceptata si posibilitatea ca organele sa provina de la un bolnav infectat cu virusul hepatitic B sau C si chiar de la un donator afectat de SIDA. Si daca in Romania exista un astfel de donator, de ce nu ar salva alte vieti?”, a mai spus Victor Zota. Reprezen-tantii ANT au subliniat ca aceste „importuri” si „exporturi” au dat nastere unor organizatii suprastatale, cum ar fi Eurotransplant, Scandiatransplant sau NATCO etc., care s-au dovedit a fi deosebit de eficiente in gasirea celei mai bune corespondente imunologice intre donator si receptor si in utilizarea la maximum a organelor, tesuturilor oferite pentru transplant. „Trebuie remarcat faptul ca inscrierea pe listele de asteptare din strainatate a unor cetateni romani in vederea unor proceduri de transplant care nu sunt posibile in Romania este de multe ori conditionata de existenta acestor schimburi.
Dorim sa mai precizam faptul ca, in conformitate cu legislatia deja existenta, nici un organ, tesut sau celula luat in parte nu iese sau nu intra in Romania fara acordul scris al ANT, acesta fiind acordat strict pe criterii medicale si dupa o documentatie foarte riguroasa”, au mai spus membrii ANT.
Prevedere mai veche
De asemenea, prelevarea de organe, tesuturi si celule de la persoane identificate si nerevendicate pe toata durata spitalizarii este o prevedere preluata din legislatia deja existenta. „Suntem foarte mirati ca din momentul in care legea sus mentionata si normele acestei legi au fost aprobate, contestatarii de astazi abia acum au luat atitudine”, spune ANT. Somitati din cadrul medicinii romanesti care activeaza in transplantul tisular au apreciat aceasta prevedere legala, care insa de la aparitie pana in prezent nici macar nu a putut fi pusa in practica. ANT accentueaza faptul ca aceasta prevedere se refera la pacientii decedati ale caror chel-tuieli funerare sunt suportate de stat si care nu au apartinatori sau sunt abandonati de catre acestia. In tari precum Austria, Germania, Franta Spania aceasta practica este una foarte uzuala.
Nu o suma de bani, ci servicii gratuite
ANT a mai precizat ca acordarea gratuita a unor servicii funerare, nu a unei sume de bani catre familiile care au acceptata donarea, este, de asemenea, inspirata din legislatia europeana si reprezinta un minim ajutor dat unor familii care de obicei sunt extrem de sarace. Poate ca cei care contesta aceasta masura ar trebui sa conteste si ajutorul de deces acordat de catre casa de pensii sau sindicate.
In tarile cu un sistem de transplant foarte bine pus la punct, in momentul in care exista un donator din afara respectivei tari sistemul plateste, pe langa serviciile funerare, inclusiv repatrierea cadavrului in tara de origine. „Romania este pe departe pe ultimul loc in Europa in privinta numarului de transplanturi si asta nu numai din cauza lipsurilor financiare, ci si a unor altfel de modalitati cel putin suspecte de abordare a problematicii transplantului.
Este regretabil faptul ca, fara sa se informeze in prealabil, au aparut voci care in-cearca sa denigreze reguli si norme care la nivel european functioneaza de mult si cu ajutorul carora colegii nostri din tari europene au ajuns la nivelul la care sunt astazi, sustine ANT.
