Poate că niciun an electoral din actualul mileniu n-a strâns ghem atâtea alegeri importante de pe mapamond. Mai bine de 4,2 miliarde de cetățeni, din 65 de state, se vor prezenta la urnele de vot. Democrația liberală sau autoritarismul? Asta e marea miză a anului de foc.
Progresistul Bertrand Russell mărturisea că obișnuia să se îndepărteze mereu de poză, pentru a vedea mai bine perspectiva. ”Cu cât te apropii mai mult, imaginea devine mai tulbure, iar luminile de avertizare clipesc roșu din întuneric” – metafora The Times descrie perfect momentul astral.
Primele alegeri din anul 2004 s-au desfășurat în Bangladesh, o țară de 170 de milioane de cetățeni. Premierul Sheikh Hasina și-a asigurat, duminică, al patrulea mandat consecutiv în cadrul unor alegeri controversate. Țara sa rămâne în sfera de influență a Indiei, deci americană. Liga Awami și aliații săi au câștigat 223 din 300 de locuri parlamentare contestate. Opoziția a boicotat scrutinul, așa că puterea și-a luat și prima electorală. Pentru arhanghelii democrației liberale, nu mai contează că guvernanții pro-occidentali și-au arestat în masă adversarii. “Cei care au vrut să intre în Capitoliu erau insurgenți și trebuiau pedepsiți, fiindcă atacau statul de drept, studenții #rezist de la Belgrad, care au luat cu asalt primăria, sunt freedom fighters. Apără statul de drept,” cum bine îmi spunea recent fostul premier român, Adrian Năstase.
Dacă în 2018, prezența la vot în Bangladesh a fost de peste 80 %, acum s-a prăbușit sub 40 %. Nici bengalezii nu mai cred în democrația căzută din pod.
În box-office-ul electoral, America domină tranșant. În toamnă, vom afla dacă mai există un adevărat stăpân al lumii sau SUA se prăbușesc în haos. Pe un loc, mai de la coada clasamentului, stă pitită și România, cu patru runde electorale, organizate în premieră într-un singur an. Așteaptă sorocul Înaltelor Porți, nu decizia unui electorat debusolat.
La mijlocul acestei luni, în Taiwan se organizează alegeri cruciale. Dacă va câștiga partida chineză, hegemonul va trage un maidan de toată frumusețea, iar militarii regimului de la Beijing vor fi îndreptățiți să intervină în forță.
Cine a finanțat ISIS?
V-ați întrebat ce caută port-avioanele și crucișătoarele americane în Marea Mediterană? Sau de ce Statul Islamic (ISIS) a revendicat masacrul de la Kerman din Iran, unde exploziile au ucis peste o sută de persoane? Ucigașii au detonat explozivi la o adunare memorială, cu ocazia celei de-a patra comemorări de la moartea generalului Kasem Soleimani, ucis de către americani. Cine a plătit agenția de crimă organizată cu sediul în Afganistan? Sunt multe interese în jocurile de putere din Iran, unde vor avea loc alegeri parlamentare. Americanii ochesc, jihadiștii fac crime în masă. Guvernul conservator, izolat în zonă, se confruntă cu mari nemulțumiri sociale. O înfrângere a Hamas, până în martie, când vor avea loc alegeri, i-ar zdruncina cota electorală. Sunt posibile noi proteste stradale, mai ales că unora din opoziție li s-au tăiat drepturile de a fi prezenți pe listele electorale. Alegeri, ca să ce?
Unchiul Sam și Țarul de la Kremlin
În iunie, cetățenii cu drept de vot din cele 27 de țări membre ale UE vor alege cine îi va reprezenta în Parlamentul European. Ursula von der Leyen, președintele american al Europei, cum bine o definea publicația progresistă Politico, mai vrea încă un mandat. Vor reuși partidele suveraniste să construiască în legislativul de la Bruxelles un pol de putere, după marile scindări din trecut? E greu de făcut previziuni, mai ales că Unchiul Sam și Țarul de la Kremlin nu se astâmpără. Bătrânul Xi Jinping surâde mustăcind.
În multe țări europene au loc alegeri legislative. Ochiul nostru e ațintit însă spre Austria, unde ÖVP, partidul conservatorului cancelar Nehammer, are cea mai scăzută cotă electorală din 2016 încoace, potrivit ultimelor sondaje publicate de Politico. Partidul naționalist, FPÖ, aproape că și-a dublat zestrea electorală. Euronews susține că are prima șansă să câștige alegerile din toamna anului 2024.
Partidul Libertății din Austria (FPÖ), considerat de progresiști de extremă dreapta, are în prezent un scor impresionant de 30 % din voturi. Sprijinul de care a ajuns să beneficieze a crescut constant, după ce căzuse în dizgrație în urma scandalului Ibiza 2019, când vicecancelarul de atunci și liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în timp ce obținea favoruri de la oligarhii ruși.
Rusia va avea președinția BRICS
Putin n-are emoții în anul electoral, nici pe frontul ucrainean, nici pe cel intern, unde și-a enclavizat opozanții. Ca bonificație, Rusia va avea președinția BRICS+, organizație în plină ascensiune, prin acceptarea a zece noi membri. Argentina lui Milei, candidatul cu drujbă, s-a retras, dar revendică Insulele Falkland, creând probleme în Downing Street.
Se mai țin alegerile în Ucraina? E ca la Radio Erevan. Da, doar dacă zboară porcul. În India, președintele Narendra Modi candidează pentru al treilea mandat. Nu degeaba a tras o vizită la Casa Albă, chiar dacă Freedom House a retrogradat ratingul democrației țării de la „liber” la „parțial liber,” pentru că presa e folosită împotriva minorităților musulmane.
India – un miracol economic
Să nu uităm că premierul britanic, Rishi Sunak, e indian de origine. Sub administrația Modi, India a devenit cel mai aprig tigru asiatic. Are cea mai mare creștere economică din lume. Prognoza S&P Global Ratings susține că va deveni a treia economie ca mărime din lume până în 2030, depășind Japonia și Germania.Americanii nu sunt mulțumiți de popularitatea crescândă a lui Andrés Manuel López Obrador, actualul președinte al Mexicului, ce-și pune în iunie mandatul pe masă. Deep State-ul de pe Potomac îl sprijină din umbră pe Xóchitl Gálvez, liderul opoziției. Sunt posibile mișcări tectonice în zonă. În presa importantă din lume, alegerile din România sunt trecute la “și altele”. De mult nu se mai fixează ora exactă la București. Poate de pe timpul distrugerii ceasului de la Universitate, locul întâlnirilor noastre amoroase din trecut. Se pune întrebarea dacă democrația liberală mai are vreo șansă în fața tăvălugului autoritarist? Generația noastră e tot mai sceptică. Cât va mai dura libertatea noastră?
VOCILE LUMII
Wall Street Journal
“Asistăm la o instabilitate globală, mai tulburătoare decât în oricare perioadă de la Războiul Rece încoace. Democrațiile se confruntă cu provocări de securitate pe mai multe fronturi (Rusia, China, Iran) și pe mai multe dimensiuni, de la militar la economic.
Alegătorii din Vest dau semne că își pierd răbdarea cu politicile energetice și industriale costisitoare. Alegerile din statele europene ar putea marca prima încercare a euro-scepticilor de a-și impune voința în formarea guvernelor în țările lor.
Alegerile au întotdeauna consecințe, dar alegerile din 2024 pot avea mai multe urmări decât majoritatea de până acum. Țineți-vă bine!” – ne recomandă Joseph C. Sternberg, în Wall Street Journal.
