Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, este de părere că economia românească are un trend de creștere bazat pe investiții și nu pe consum, cum se întâmpla în anii precedenți. Este o informație care a trecut neobservată de majoritatea analiștilor. Posibil, din cauza preocupărilor legate de Revelion.
Sau poate că prevestirea lui Nicolae Ciucă, președintele PNL, potrivit căreia noul an va fi “un punct de plecare pentru un viitor al dezvoltării,” a fost formulată pe baza acestor date.
La finalul anului trecut, economia României a trecut pentru prima oară peste cea a Ungariei, raportat la PIB-ul pe cap de locuitor.
Creștere fulminantă de la intrarea în NATO și aderarea la UE
Avem o creștere exponențială de la intrarea în Uniunea Europeană. Dacă la începuturile anilor ’90, PIB-ul țării “atât de industrializate de către Ceaușescu,” era de 39 miliarde de dolari, astăzi, ne îndreptăm spre cifra 400. O creștere de peste zece ori, în doar trei decenii.
Economia românească pare să facă deja cu ochiul popoarelor emergente. Ungurii și sârbii vin să cumpere produse din țara noastră, unde indicele de consum este mai mic, iar inflația a fost temperată în ultima decadă.
Cu siguranță, succesul se datorează stabilității și încrederii în investițiile românești, grație momentului „T Zero” al integrării în UE și al aderării la NATO.
Mai puține investiții străine decât în Ungaria, dar cu un palmares mai bun
Chiar dacă înregistrăm mai puține investiții străine decât Ungaria, performanțele noastre economice sunt mai bune, în valori absolute. Absorbția de fonduri europene a fost categoric mai ridicată în România, decât în țara vecină, supusă sancțiunilor Bruxelles-ului. Iar asta s-a văzut în cifrele statistice și nu numai în ele.
citește și: Oameni mai buni
Pentru prima oară, anul acesta, vom depăși salariul minim din Ungaria, economia României fiind mai încălzită, printr-un complex integrat de factori care rezonează cu stabilitatea, indiferent de partidele politice care s-au succedat la guvernare. În Ungaria şi Polonia, inflaţia şi scumpirea creditului au făcut ravagii în economie, susține Ziarul Financiar. Salariul minim brut lunar al unui maghiar va fi de 578 de euro, faţă de 600 de euro al unui român. Puterea de cumpărare a românilor este mai mare. La unele produse, prețurile sunt mai mici decât în țara vecină, conform indicilor ultimului Eurobarometru. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune.
Salariile medii nete au crescut în ultimul an în România, conform datelor oferite de oficialul BNR, cu 17%, această creştere depăşind rata inflaţiei.
Creșterea economică pe bază de consum, la trecut
Ne place sau nu ne place, trendul ascendent a început în timpul celor trei guvernări succesive, numite ale lui Liviu Dragnea, când atractivitatea mediului de afaceri românesc a fost mai mare decât a țărilor vecine, prin taxele și impozitele mici impuse micro-intreprinderilor. Asta în primul rând. Din alt punct de vedere, mărirea substanțială a salariilor, mai ales din mediul public, a dus la o creștere bazată pe consum, idee proiectată de consultanții financiari ai vechiului PSD.
Iată că azi asistăm la o modificare de paradigmă. O creștere bazată pe investiții, care e altceva.
citește și: Se termină comedia securistoidă “Salvați Bucureștiul?”
În termenii cei mai simpli, creșterea economică se manifestă, în general, printr-o mărire a venitului național brut. Adesea, creșterea veniturilor inspiră consumatorii să-și deschidă mai larg portofelele și să cumpere mai multe produse, ceea ce duce, pe termen scurt, la un nivel de trai mai bun. Dar nu întotdeauna micșorarea taxelor duce la aceste rezultate ale economiei, ci creșterea cheltuielilor publice, care înfierbântă economia și atrag mai multe forțe de muncă, sporind competiția.
Vom auzi tot mai des cuvinte grele de genul „boom,” „prosperitate,” „dezvoltare economică,” „încălzirea economiei,” care ne vor umple de draci. Consumăm mai puțin și economisim tot mai rar. Viața ni se pare scumpă.
Indicii economici sunt date seci, nu însuflețitoare de slavă. Noile poveri fiscale și creșterea TVA-ului la multe produse de consum vor putea duce la o creștere a inflației și o scădere a puterii de cumpărare, cu o așezare pe trend descendent a trâmbițatei creșteri economice, susțin analiștii economici.
