O echipa mixta de specialisti, membri ai Coalitiei ONG Natura 2000 Romania, a incheiat in aceasta vara un studiu complex asupra unui numar de 11 arii protejate reprezentative din tara pentru a cunoaste si a prezenta unitar o parte din amenintarile cu care se confrunta aceste zone.
Studiul arata ca „presiunile asupra acestor zone prioritare pentru conservarea patrimoniului natural si cultural al Romaniei sunt in continua crestere. Datele au fost culese in urma unor deplasari in teren si a unor interviuri cu angajati ai administratiilor parcurilor, ai Agentiilor locale de Protectia Mediului, ONG-uri si diverse persoane fizice. Ariile protejate incluse in studiu au fost: Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori Neamt, Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul National Cheile Bicazului, Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, Parcul Natural Apuseni, Parcul National Calimani, Parcul National Buila Vanturarita, Rezervatia Raul Tur, Rezervatia Cheile Sugaului Munticel. Specialistii au grupat problemele si actiunile distructive asupra ariilor protejate in mai multe categorii dis-tincte, de la constructiile ilegale, braconaj, defrisari pana la probleme de poluare, management defectuos al deseurilor, probleme administrative sau conflicte de interese cu localnicii. Substantiale sunt insa pro-blemele ridicate de constructiile ilegale si de investitii.
Impact negativ
Dezvoltarea infrastructurii si realizarea diferitelor constructii pe teritoriul ariilor protejate reprezinta o presiune majora, fiind perceputa si ca o amenintare in viitorul imediat. In cele mai multe cazuri aceasta problema este legata de dezvoltarea necontrolata a turismului in arii protejate. Se urmaresc construirea de pensiuni, hoteluri, dezvoltarea statiunilor de schi, extinderea constructiilor existente, realizarea sau extinderea manastirilor ca loc de pelerinaj, respectiv de turism monahal etc. Problema constructiilor ilegale este intalnita atat in zona tampon, cat si in zona de conservare speciala. Constructiile ilegale, investitii ce se realizeaza in majoritatea situatiilor fara un studiu de impact, contribuie la scaderea biodiversitatii, uneori chiar la distrugerea unor habitate importante, in mod direct sau indirect, prin atragerea unui numar mare de vizitatori si incurajarea turismului necontrolat in zonele de conservare speciala. Pentru solutionarea acestor probleme din partea administratiilor au existat sesizari, in unele cazuri APM-urile au oferit suportul si chiar au sustinut interzicerea lucrarilor, in alte cazuri GNM si APM au raspuns ca administratia parcului aplica legea in parc, deci ei sunt in masura sa rezolve conflictul. In zona tampon presiunile pentru extinderea intravilanului sunt din ce in ce mai mari. Acestea vin din partea consiliilor locale, care vad in largirea intravilanului si construirea diverselor spatii locative sau de agrement o sursa de venit direct, prin taxele de concesiune, sau indirect, prin dezvoltarea turismului pe viitor.
S-au identificat urmatoarele aspecte legate de constructii ilegale: realizarea diferitelor constructii fara aprobarea administratiilor ariilor protejate, construite in interiorul parcurilor, uneori chiar in zona de conservare speciala; lipsa autorizatiilor si a avizelor legale; constructiile nu au un sistem de canalizare adecvat, iar in cazul statiunilor turistice se observa frecvent lipsa mecanismelor de eliminare si de depozitare a deseurilor; constructiile sunt uneori amplasate in albia majora a raurilor, in zone in care orice constructii sunt interzise prin lege; constructiile sunt frecvent realizate in extravilan.
In Parcul National Ceahlau – Casa de pelerini si chilii pentru monahi Panaghia
In Parcul National Ceahlau, respectiv in zona Toaca, care este si rezervatie stiintifica, s-a inceput in anul 2004 construirea obiectivului cu denumirea „Casa de pelerini si chilii monahi Panaghia”. Beneficiarul acestei lucrari este Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Suprafata pe care urmeaza a se construi este de 20.000 mp. Activitatile de constructie se realizeaza in interiorul Parcului National Ceahlau, in zona de protectie speciala. Lucrarea s-a inceput fara avizele necesare pentru derularea lucrarilor. Pe durata lunilor iunie, iulie, august 2004, in ciuda faptului ca nu existau aprobarile legale, au fost transportate materiale de constructie. Acestea au fost depozitate in zona de protectie speciala din vecinatatea Schitului Dochia. Transportul s-a realizat cu ajutorul a trei elicoptere apartinand Ministerului Apararii Nationale. Cantitatile de materiale transportate, evaluate de catre echipa APM Neamt la data de 10.08.2004, erau urmatoarele: 3 tone sort balast, circa 1,5 tone nisip si circa 5 m3 material lemnos. Conform unei note de instiintare scrise la data de 15.12.2004 de catre Consiliul stiintific al parcului catre Consiliul Judetean Neamt, se informeaza ca lucrarile de transport au fost reluate. In prezent, materialele sunt depozitate atat pe platoul Ceahlaului, cat si in jurul schitului. De asemenea, pot fi observate lucrarile de constructie care au fost demarate, respectiv turnarea pilonilor pentru cladire.
In Parcul Natural Bucegi – drumul de legatura intre judetele Dambovita si Brasov
Beneficiarul lucrarii este RNP Romsilva. Lucrarea nu are aprobarea Consiliului stiintific, dar din partea administatiei a fost exprimat un punct de vedere favorabil. In unele declaratii se mentioneaza existenta autorizatiei de construire, in ciuda faptului ca APM Brasov nu si-a dat acordul pentru aceasta investitie. Conform unor declaratii, memoriul justificativ, prin care RNP Romsilva cere accesibilizarea unor paduri din zona tampon pentru exploatare, a fost incorect. Aceasta deoarece in zona Moeciu sunt numai paduri private, deci nu sunt in administrarea RNP. Pe Valea Ialomitei drumul trece pe langa zona de conservare speciala, iar de la km 9 pana la km 18 drumul trece prin gol alpin sau zona pajistilor apline (zona calcaroasa din Stungulita fiind inclusa in zona de conservare speciala). Conform declaratiilor sefului de parc, la realizarea constructiilor se vor folosi explozibil si masini de mare tonaj, ceea ce va avea impact major in zona de interventie. Traseul drumului este urmatorul: Padina-Saua Strunga-Saua Bucsii-Bangaleasa, respectiv bazinul superior al raului Ialomita si bazinul hidrografic Valea Turcului-Moeciu. Pentru parte din aceasta investitie au fost obtinute aprobari de la Comisia Monumentelor Naturii, respectiv pentru drumul forestier Bangaleasa, cu lungimea de 0,650 km si drumul forestier Valea Bucsa-Saua Bucsa, cu o lungime de 8,350 km, respectiv pana la km 9, judetul Brasov. Ca urmare a vizitei realizate pe teren s-a putut constata faptul ca lucrarile au fost demarate inca din anul trecut, observandu-se lucrari chiar in zona de gol alpin (km 9, km 10 conform hartii). In aceasta zona nu exista acord pentru realizarea lucrarilor. De asemenea, a fost observata realizarea unor lucrari si in zona Cabanei Padina. In urma unor sesizari inaintate de WWF Programul Dunare Carpati, s-au primit raspunsuri prin care RNP Romsilva informeaza ca „in cazul drumurilor situate in judetul Brasov s-a dispus rezilierea contractelor de executie, iar in cazul celor situate in judetul Dambovita nu s-au alocat fonduri pentru continuarea lucrarilor”. Agentia de Protectie a Mediului Dambovita comunica faptul ca CMN1 a avizat favorabil drumul forestier Bangaleasa, cu o lungime de 0,650 km, si drumul forestier Valea BucsaÑSaua Bucsa, cu o lungime de 8,350 km, respectiv pana la km 9 – judetul Brasov. In aceeasi adresa se mentioneaza ca pentru tronsoanele de drum Padina-Saua Strunga-Saua Bucsa din judetul Dambovita, Consiliul Stiintific al Parcului nu si-a dat acordul.
In Parcul National Piatra Craiului – presiunea PUG Zarnesti
Administartia Parcului National Piatra Craiului se confrunta cu o presiune constanta din partea Consiliului Local Zarnesti pentru largirea PUG. Aceasta se explica prin interesul din ce in ce mai crescut pentru terenul de pe Valea Barsei, pe aceasta vale existand deja cladiri construite ilegal. De asemenea, pe raza parcului, la Coltii Chiliilor, se observa inceperea unor lucrari de constructie pentru realizarea unei manastiri. Lucrarile de constructie a acestei manastiri au fost demarate inca din anul 2003 si continua fara nici o avizare. Administratia si APM Brasov nu si-au dat acordul pentru aceasta constructie. Conform zonarii parcului, aceasta manastire se afla la limita zonei de conservare speciala. APNPC a realizat un studiu si masuratori in teren, inventariind toate cladirile construite ilegal pe Valea Barsei. S-a constatat existenta unui numar total de 16 cladiri. In anii 2000-2001 s-au realizat intalniri intre APNPC si Consiliul Local Zarnesti in vederea propunerii si delimitarii unor zone de intravilan pe Valea Barsei care sa permita dezvoltarea unei infrastructuri turistice. In urma acestor intalniri nu s-au gasit solutii acceptabile de ambele parti. Directia Silvica Brasov a dat in judecata Consiliul Local Zarnesti pentru luarea masurilor legale in ce priveste constructiile realizate fara aprobare.
In Rezervatia Cheile Sugaului-Munticelu – lucrari industriale
Amenintarea majora pentru aceasta rezervatie o constituie initiativa unui antreprenor de a capta un izvor de apa plata la intrarea din amonte de chei. Societatea Total Mihoc Tamaseni a demarat ilegal lucrarile in aria protejata in anul 2002, cand a fost distrus un izvor public (izbuc) prin metode mineresti de derocare; a fost dinamitat un alt izvor carstic din pestera Sugau, dezvoltata in travertine, derocandu-se circa 100 mc de formatiuni de travertin si speleoteme. Firma a fost amendata cu 25 milioane desi cazul se incadra la „penal”, inchisoare intre 1 si 5 ani. Comisia de specialitate a Academiei a respins in doua randuri solicitarea de exporare „in ciuda interventiilor venite de la nivel foarte inalt”, asa cum mentioneaza chiar presedintele CMN3. Urmare: firma este obligata sa-si sisteze lucrarile. In martie 2004 proiectul este reintrodus la Academie. Se elibereaza un aviz favorabil necesar promovarii proiectului la APM Piatra Neamt. Foarte important de mentionat este faptul ca lucrarile de captare se vor executa exact intr-un sit natural extrem de rar si valoros din punct de vedere stiintific, de interes comunitar, mentionat ca „prioritar” in Directiva Habitate a Uniunii Europene, dar si in legea specifica din Romania (Legea 462/2001, anexa 2, pct. 4) sub denumirea de „izvoare petrifiante cu formare de travertin”. Acest habitat necesita, conform legii, declararea unei „arii speciale de conservare”. Clubul Montan Roman este custode al zonei alpine Cheile Sugaului-Munticelu din anul 1997 prin mandat de la Federatia Romana de Alpinism si Escalada. Atributiile si responsabilitatile au fost insa limitate la patrimoniul alpinistic. In martie 2004, CMR devine administrator legal al acestei rezervatii, in urma incheierii conventiei de custodie cu Agentia de Protectie a Mediului Piatra Neamt, conform noii legislatii specifice. In concluzie, autorii raportului au identificat constructii ilegale in opt din cele 11 arii protejate incluse in prezentul studiu, si anume: Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul National Cheile Bicazului Hasmas, Parcul Natural Vanatori Neamt, Parcul Natural Apuseni, Parcul National Buila Vanturarita, Rezervatia Cheile Sugaului-Munticelu.
