Scapari suspecte in ancheta afacerii „Eurocredit”

O expertiza contabila efectuata de trei specialisti din cadrul Corpului Expertilor contabili, tinuta in mare secret pana acum, incrimineaza direct Cooperativa de Credit „Eurocredit” Petrosani (judetul Hunedoara), a lui Adrian Gardean, de deturnare de fonduri. In plus, in aceasta ecuatie, care se complica tot mai mult, mai apare un personaj-„cheie”, care nu a fost audiat pana la ora actuala, respectiv cel care ar fi semnat CEC-urile prin care s-au platit necuvenit miliardele de lei cu care Statul Roman a fost prejudiciat.
Expertiza contabila la care facem referire a fost solicitata de Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Cercetari Penale, in timpul anchetei legate de deturnarea fondurilor pentru plata ajutoarelor de somaj, prin „Eurocredit” Petrosani, al carei presedinte al Consiliului de Administratie era controversatul om de afaceri Adrian Gardean. Pe mana cooperativei de credit Statul Roman a pierdut aproape 10 miliarde lei, cu tot cu penalizari, dar nimeni nu a fost gasit vinovat, desi s-a stipulat ca fapta exista. Cu alte cuvine, „o fapta fara faptas”, lucru imposibil in practica reala.
Aceste aspecte sunt legate de banii pe care „Eurocredit” Petrosani ii primea de la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) pentru plata ajutoarelor de somaj, conform unei conventii incheiate intre parti. La un moment dat, lantul s-a rupt din cauza intarzierilor cu care ajungeau banii la beneficiari, insa responsabilii Agentiei au virat in plus, in august 2000, suma de 7,4 miliarde lei din care s-a restituit o mica parte.
Din cauza acestui lucru, au fost cercetati trei sefi ai Agentiei. A ramas, insa, pe dinafara o angajata, Mihaela Boian, exact cea despre care surse bine informate sustin ca ar fi semnat CEC-urile prin care miliardele au ajuns in contul cooperativei de credit, pe care nimeni nu s-a gandit sa o intrebe ceva. Mai mult, aceasta a ajuns in prezent sef al Serviciului Formare Profesionala in cadrul AJOFM.
La demararea anchetei, Mihaela Boian a declarat ca a primit ordin telefonic de la fostul director general executiv al Agentiei, Eugen Maniac, sa faca platile catre „Eurocredit”. Acelasi Maniac, sub numele de Blaga, a fost „uns” de ministrul Gheorghe Barbu in functia de director al Serviciului de politici sociale din Ministerul Muncii. Pe atunci, cand au avut loc afacerile cu fondurile de somaj, Gheorge Barbu, era presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara. Numai ca acesta a afirmat ca nu putea sa dea ordin sa se faca platile, din cauza ca era grav bolnav, intr-o clinica din Bucuresti, deci declaratiile fostei sale subalterne nu ar fi conforme cu realitatea.
Neconcrodante clare, declaratii diametral opuse, dar probabil nimeni nu s-a gandit sa aprofundeze problema si astfel sa iasa adevarul la lumina. Dupa cinci ani de la aceasta afacere, am incercat sa aflam parerea celei despre care se spune ca este semnatara filelor CEC, dar fara rezultat. Mihaela Boian a precizat, telefonic, ca nu vrea sa declare nimic in acest sens, desi astfel ar fi avut posibilitatea sa-si spuna punctul de vedere.
Pe de alta parte, este de neinteles de ce autoritatile sunt aparent impasibile in privinta recuperarii miliardelor, cand faptele sunt clare. Astfel, in expertiza contabila la care am facut referire se arata ca: „Aceasta suma (6,2 miliarde lei Ð n.r.) a intrat in circuitul disponibilitatilor banesti ale Cooperativei de Credit „Eurocredit” Petrosani si s-a utilizat pentru efectuarea unor plati catre diversi furnizori, creditori, persoane fizice sau juridice. (…) Raspunderea revine cooperativei de credit pentru faptul ca nu a restituit sumele incasate necuvenit de la AJOFM Hunedoara, care au fost incluse in circuitul Cooperativei, desi destinatia acestora era pentru plata ajutorului de somaj, iar in sedinta Consiliului de Administratie din 2.07.2001 au hotarat sa nu restituie sumele incasate in plus de la AJOFM Hunedoara”.
Este simplu, deci, sa primesti o suma atat de mare necuvenit sa spui un simplu „NU” cand banii ti se cer inapoi si mai apoi sa nu patesti nimic, asa cum s-a demonstrat in cazul „Eurocredit”, unde nimeni nu a fost gasit vinovat pentru o fapta stabilita de autoritati.