Pentru creditele acordate, refinanţate sau recalculate în baza unui act adiţional, începând cu 2 mai, va fi luată în calcul media tranzacţiilor efective de pe piaţa interbancară din ultimul trimestru al anului 2018. Statisticile BNR ar indica, grosso modo, un 2,39% – arată Economica.net.
Sunt corecte prefigurările? Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune: „Mă uit în lege şi văd ce modificare s-a făcut. Vechiul text, din OG 50/2010, suna foarte clar şi foarte confuz în acelaşi timp“.
Astfel, dobânda ar fi urmat să fie „raportată la fluctuaţiile indicelui de referinţă Euribor/Robor/Libor/rata dobânzii de referinţă a BNR, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă, fixă pe toată durata derulării contractului“.
„Nu se spune care dobândă“, observă Vasilescu, deci „trebuie să deducem că atunci când legea zice «în funcţie de valuta creditului» e vorba despre creditele în lei, raportate la Robor, cele în euro, raportate la Euribor, şi cele în alte valute, raportate la Libor“.
BNR, băncile au fost responsabile în 2010
Tot la creditele în lei era posibil să se aplice şi rata dobânzii de referinţă a BNR, a explicat Adrian Vasilescu, observând: „Normal că în 2010, când băncile au discutat ce să facă, au renunţat la rata dobânzii de referinţă a BNR dintr-un motiv foarte simplu: ar fi fost o neconcordanţă“.
Anume, pentru creditele în lei „s-ar fi aplicat rata dobânzii de referinţă a BNR, iar pentru cele în valută – Euribor sau Libor, care sunt indici de piaţă“, a explicat Vasilescu pentru RL. „Oricând se putea invoca: «Ce mă interesează pe mine, când fac credit cu tine, că ai pus tu acolo să fie Robor? Eu vreau rata dobânzii de referinţă a BNR!»“.
Rata dobânzii de referinţă „a fost pusă anapoda, fără ca legiuitorul să ţină seama de ceea ce a subliniat BNR la vremea respectivă, că această dobândă de referinţă, pusă aici, ar fi legat practic politica monetară a băncii centrale de credite şi ar fi obligat BNR să judece ce e de preferat: să mărească dobânda de referinţă pe potriva creşterii inflaţiei, ca să o lovească eficient – o chestiune ce priveşte întreaga societate – sau să ţină seama de cei cu rate la bănci, a căror rată ar creşte prin mărirea dobânzii?“, a arătat
Vasilescu.
Raţional, nu era posibil, pentru că nu o lasă legea – a explicat acesta. „BNR nu poate să ia măsuri în funcţie de inimă, ci în exclusivitate în funcţie de lege. Iar legea spune că stabilitatea preţurilor este obiectivul fundamental al băncii centrale. Dacă dobânda se ducea sus şi inflaţia se ducea sus, vă daţi seama ce drame ar fi fost. Legea a judecat strâmb, băncile au judecat drept şi au scos dobânda BNR din formulă“, a detaliat specialistul.
Noul, misteriosul indice-sticker
Ce se întâmplă, însă, acum? „Euribor şi Libor rămân în continuare. Ceea ce a fost bun în 2010 nu mai e bun azi. În 2010, când era Robor 6%, a fost bine. Azi, când e în jur de 3%, nu mai e bine. Căutăm alt indice“.
Ce indice? Să vedem ce stipulează OUG 50/2010, modificată prin OUG 19/2019 – forma „revamped“ a OUG 114: „În contractele de credit cu dobândă variabilă (…) pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă, Euribor/Libor, la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o marjă fixă“.
Apoi, „pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă, calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă“.
„Robor s-a despărţit de creditele populaţiei, a fost despărţit de creditare.“ – Adrian Vasilescu, consilier al
guvernatorului BNR
Indicele de referinţă pentru creditele în lei, cu dobândă variabilă, se publică în fiecare zi lucrătoare pe site-ul BNR, şi reprezintă „rata de dobândă, calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă, cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice, determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor“.
Banca Centrală nu poate fi mai restrictivă decât legea
„Peste ce a stabilit legea nu poate stabili Banca Naţională. Astea sunt poveşti. Nicio formulă de calcul, oricine ar stabili-o, super–Banca Naţională, cu ajutorul FMI, al Băncii Mondiale şi al lui Dumnezeu nu pot să exceadă legii. În lege se spune că (se calculează) trimestrial. De unde un trimestru şi jumătate?“ – se întreabă retoric Adrian Vasilescu.
Dacă însă e acelaşi indice timp de un trimestru şi se referă la ce a fost calculat pe trimestrul precedent, BNR ce va face? Va pune un sticker fixat un trimestru, cu indicele acesta nou, pentru calcularea dobânzii variabile de la unele credite în lei?
Răspunsul expertului este că „OUG 19 spune că indicele se calculează «pe baza tran-
zacţiilor interbancare, la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă, pe toată perioada derulării contractului». Spune clar ce să faci: faci calculul când s-a terminat trimestrul şi îl aplici în trimestrul următor“.
Va fi o familie de indici, pentru credite la diferite maturităţi, analog indicelui Robor al pieţei interbancare? „Robor s-a despărţit de creditele populaţiei, a fost despărţit de creditare. Robor este un indice de piaţă cu opt scadenţe. Fiecare bancă a decis. Una a folosit Robor la o săptămână“, explică Adrian Vasilescu, detaliind: „Sunt contracte făcute cu Robor la o săptămână. O bancă a ales indicele Robor la o lună. Cele mai multe sunt la trei luni (n.r. – notoriul Robor 3M). De aceea a început să se vorbească cel mai mult despre Robor 3M. Vom vorbi şi de aici încolo despre Robor, pentru că băncile se vor împrumuta între ele, pe scaden-
ţele respective, pe tipurile acestea opt de Robor“.
Impactul
În schimb, acum a apărut un alt indice, care se stabileşte după alte criterii, enun-
ţate de OUG 19, care nu va fi indice de piaţă, ci va fi legat de creditare. Indicele acesta va fi folosit pentru creditele în lei cu dobândă variabilă.
În România sunt 1,3 milioane de creditaţi în lei. Marea majoritate sunt credite cu dobândă variabilă, ce vor fi influenţate, dacă cei creditaţi doresc refinanţare. În rest, piaţa interbancară funcţionează ca şi până acum? „Da, aşa cum a funcţionat de când s-a înfiinţat Robor, la jumătatea anilor ’90, până în 2010, când a apărut OG 50, care a legat Robor de credite“, a răspuns Vasilescu.
Indicele acesta nou, totuşi, ce va fi? „Nu ştiu cum va fi, să vedem cum va fi, că nu s-a stabilit încă, dar cum se calculează a stabilit legea“, spune reprezentantul BNR.
Cum se va calcula indicele acesta în funcţie de media tranzacţiilor? Sunt mii de tranzacţii în discuţie. „În fiecare zi se fac tranzacţii, 80% pe termenele scurte“, a spus Vasilescu pentru RL, adăugând: „Sunt tranzacţii la o zi, două, o săptămână, maximum o lună. 20% sunt până la 12 luni“.
„Deci influenţa o vor avea tranzacţiile pe termen scurt. Trebuie să se lucreze, să se vadă ce înseamnă media ponderată a ratelor de dobândă, cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară“, a explicat Vasilescu.
Cine face aceste calcule? „Se va stabili cine. Legea nu spune, nu a stabilit“, a răspuns expertul. Dar Thomson Reuters calculează indicii Robor ai pieţei interbancare. Există posibilitatea ca BNR să încheie un nou contract cu această firmă şi pentru calcularea acestui nou indice? „Nu mă amestec, că nu ştiu cum va fi“, a spus pentru „România liberă“ reprezentantul BNR.
