Executivul a aprobat, în ședința din 16 noiembrie 2023, o Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea bugetului SPP cu 3 milioane de lei, dintre care 1,8 milioane de lei sunt necesari „pentru asigurarea finanțării misiunilor cu demnitarii protejați”, inclusiv pentru „achiziționarea biletelor de avion și plata cazării personalului aflat în misiune”.
Documentul aprobat este o „Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Serviciului de Protecție și Pază pe anul 2023”. Bugetul SPP este astfel majorat cu suma de „3.000 mii lei – reprezentând credite de angajament și credite bugetare, în vederea asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat pentru plata obligațiilor rezultate din angajamentele legale încheiate în vederea îndeplinirii atribuțiilor stabilite prin lege”. Întrucât SPP a avut un buget alocat la începutul anului 2023 pentru tot anul, reiese că acești trei milioane de lei reprezintă cheltuieli neprevăzute care sunt necesare în lunile noiembrie și decembrie 2023. Din totalul de 3 milioane de lei, 1,8 milioane sunt „pentru asigurarea finanțării misiunilor cu demnitarii protejați – fondurile solicitate sunt necesare pentru achiziționarea carburantului necesar asigurării transportului, întreținerii autovehiculelor utilizate cu ocazia misiunilor, achiziționarea biletelor de avion și plata cazării personalului aflat în misiune”.
„Frecvența, amploarea și locurile de derulare ale misiunilor nu sunt stabilite de către Serviciul de Protecție și Pază și nici nu pot fi anticipate de către instituție, fiind determinate de dinamica mediului de securitate de la nivel internațional / național. Situația politico-militară din Ucraina a condus la derularea unui număr semnificativ de activități cu demnitari pentru care Serviciul de Protecție și Pază asigură măsuri de securitate, care au avut loc pe teritoriul național, în Ucraina sau în alte state. În mod similar, războiul din Israel a condus la deplasarea demnitarilor din competență într-o zonă cu grad ridicat de risc și va continua să necesite efectuarea și a altor deplasări cu demnitari din competență, pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de securitate”, indică „Nota de fundamentare” semnată de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, și directorul SPP, generalul Lucian Pahonțu.
Trebuie amintit că, separat de SPP, la începutul lunii noiembrie 2023, Președinția României primise o suplimentare de buget de peste 7,5 milioane de lei, tot din Fondul de rezervă al Guvernului. „Această suplimentare este legitimă și justificată de necesitatea asigurării finanțării adecvate a activităților aflate pe agenda Președintelui României, impuse de contextul regional de securitate și de alte angajamente internaționale ale României, cu evenimente și evoluții care nu pot fi anticipate”, preciza Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din 2 noiembrie.
Cel mai important demnitar protejat de SPP este președintele României. După cum se știe, chiar în aceste zile, președintele Klaus Iohannis și soția lui, Carmen Iohannis, efectuează o călătorie prin mai multe țări din Africa. În perioada 14 – 16 noiembrie, cuplul prezidențial al României a fost în vizită de stat în Kenya. În perioada 17 – 19 noiembrie, familia Iohannis își continuă călătoria în Republica Unită Tanzania și în Zanzibar (acesta fiind o renumită zonă turistică, teritoriu autonom al Tanzaniei). Apoi, președintele Iohannis ar urma să facă vizite în Republica Cabo Verde și în Republica Senegal. Potrivit unui comunicat al Președinției României, turneul prin Africa va lua sfârșit la 23 noiembrie.
Protecția SPP este evident necesară în Africa. De exemplu, pentru Kenya și Tanzania, Ministerul român al Afacerilor Externe „recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile neesențiale”, întrucât „există factori confirmați de risc”. Kenya are o „creştere a ameninţărilor teroriste, răpiri de persoane, numeroase lupte între grupări armate precum şi demonstraţii. Atacurile teroriste pot avea loc indiferent de regiuni, inclusiv în zonele frecventate de străini”, avertizează MAE. Apoi, în Tanzania „există pericolul producerii unor atentate teroriste” și „au loc frecvent tâlhării și jafuri în zone turistice precum Zanzibar, cât şi Dar es Salaam”. Republica Senegal este în aceeași categorie: „Există factori de risc, evitați deplasările ce nu sunt necesare”.
În Kenya, președintele Klaus Iohannis a avut discuții cu președintele William Ruto, vorbind în fața acestuia despre recenta adoptare în România a primei Strategii Naționale pentru Africa, cu titlul „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare și educație”. În plus, președintele Iohannis a amintit că România asigură tranzitul cerealelor din Ucraina spre alte țări, inclusiv din Africa.
„România a luat măsuri consistente și a investit în infrastructură pentru a putea asigura, de la începutul războiului, tranzitul a peste 30 de milioane de tone de cereale din Ucraina către piețele globale, inclusiv Africa, și vom continua cu o capacitate crescută”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Acum două săptămâni, premierul Marcel Ciolacu avertiza, la începutul unei ședințe de guvern, că statul român trebuie să facă economii, pentru a reuși să se încadreze în ținta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergență. Premierul admitea câteva derogări pentru ca autorităţile centrale şi locale să poată face plăţi, dar nu vorbea despre călătorii în străinătate.
„Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm și reducem cheltuielile bugetare până la sfârșitul acestui an. Trebuie să ținem deficitul sub control și să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
„Sunt convins că, păstrând acelaşi ritm până la finele anului şi ţinând sub control cheltuielile neesenţiale, vom respecta ţinta de deficit agreată cu Comisia Europeană”, declara premierul Ciolacu.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
