Investitie de peste 2,5 milioane USD, preluata in lipsa executantului din Israel

Regia Autonoma a Apei Valea Jiului (RAAVJ) a efectuat ieri, la sediul din municipiul Petrosani, receptia finala a sistemului de monitorizare a alimentarii cu apa, realizat de firma israeliana „Hydrocom Control System” Ltd. Finalizarea proiectului a fost anuntata la sfarsitul lunii noiembrie 2005, insa in perioada de probe s-au constatat unele deficiente, care au primit un termen de 90 de zile pentru remediere. Important este ca la receptia finala de ieri nu a fost prezent nici un reprezentant al firmei israeliene care a realizat lucrarea, dar directorul RAAVJ, Gheorghe Cioara, a spus ca acest lucru nu este obligatoriu, nefiind prevazut in contract. „Nasterea” sistemului a fost dificila, iar de la semnarea contractului, in 1997, si pana la finalizarea investitiei, valoarea lucrarilor s-a dublat si au fost incheiate nu mai putin de 6 acte aditionale la contractul initial

Acte aditionale „la gramada”

Contractul cu „Hydrocom” pentru investitia denumita „monitorizarea sistemului de alimentare cu apa din Valea Jiului” a fost semnat in 1 iulie 1997 si avea ca obiect furnizarea si punerea in functiune a sistemului propriu-zis de monitorizare. Valoarea initiala a contractului a fost de 1,298 milioane USD, dar in cele din urma valoarea investitiei s-a dublat, ajungand la 2,558 milioane USD, fiind incheiate pe parcursul anilor nu mai putin de 6 acte aditionale prin care s-au majorat costurile sau au fost schimbate termenele de finalizare.
Primul astfel de document, prin care se modificau prevederile initiale stipulate in contract a fost incheiat in 1998, iar prin acest „adagio” s-a majorat valoarea totala a proiectului cu 110.000 USD si s-a modificat data de realizare a lucrarii pentru 30 noiembrie 1998. Al doilea act aditional a extins perioada de realizare cu inca sase luni, respectiv 1 aprilie 1999. A urmat al treilea act aditional, incheiat in 16 martie 2000, care prevede lucrari suplimentare de monitorizare la distanta si controlul calitatii apei, precum si o majorare a costurilor cu inca 1,063 milioane USD.
Prin actul aditional nr. 4 s-a extins perioada contractului pana la 31 ianuarie 2002, iar penultimul act aditional a adus o noua majorare a costurilor, de 87.399 USD pentru piesele de schimb necesare acestui program de monitorizare, precum si un nou termen de executie, prevazut pentru 15 martie 2002. In fine, ultimul act aditional a modificat din nou termenul de finalizare pentru 30 septembrie 2002.
Directorul RAAVJ, Gheorghe Cioara, a afirmat ca cel mai important act aditional este, de fapt, al treilea, care „reprezinta etapa a II-a a sistemului de monitorizare”. Receptia pentru prima etapa a sistemului a avut loc in martie 1999, cand „s-au receptionat echipamentele si lucrarile de punere in functiune efectuate in cadrul contractului initial, completat de actele aditionale 1 si 2”.
In etapa a II-a, in plus fata de contractul initial, „Hydrocom” s-a mai obligat sa realizeze automatizarea alimentarii cu apa a rezervoarelor, automatizarea captarilor de apa Buta, Jiet si Taia, prin controlul turbiditatii apei brute, reglarea autonomata a presiunii pe aductiuni, controlul calitatii apei de la distanta, a turbiditatii si a PH-ului apei in punctele importante ale sistemului.
Dar contractul nu s-a finalizat, in conditiile in care timp de doi ani acesta s-a blocat, dupa ce la conducerea regiei a fost numit directorul PSD Constantin Lungu. Actuala conducere a RAAVJ se fereste sa recunoasca motivele reale ale acestei intreruperi de contract, care au aruncat partile intr-un conflict international, mediat de Tribunalul International de Arbitraj de la Londra pentru un rest de lucrare de doar 56.000 USD.

Schimbarea conducerii RAAVJ a blocat investitia

Realizarea programului s-a oprit chiar inainte de finalizare, dupa ce fostul director al regiei a reclamat inutilitatea acestui sistem. In toamna anului 2004, Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Hunedoara a intocmit un proces-verbal de control, inaintat Consiliului Judetean, in care fostul director al regiei, Constantin Lungu, era considerat vinovat pentru nerealizarea programului.
Oficialii sustineau ca, fara un motiv bine intemeiat, Lungu a refuzat sa lucreze in continuare cu israelienii de la „Hydrocom”, care implementau programul si, desi avea disponibila suma in cont, nu a vrut sa achite ultima transa de 56.000 de euro. Contractul a ajuns, astfel, la Camera Internationala de Comert – Tribunalul International de Arbitraj de la Londra, in anul 2004, dar numai dupa ce un control al Curtii de Conturi a obligat efectiv regia de apa sa solicite executantului penalitati de intarziere pentru motivele imputabile acestuia.
Nu s-a perceput nici un leu penalizare, insa israelienii au fost obligati sa finalizeze lucrarile si sa aduca restul de piese la valoarea din anul 2002.

Dupa 8 ani de balbe, investitia s-a finalizat

Din cauza neintelegerilor, exista riscul ca intreaga investitie, care a costat 2,5 milioane USD, sa fie compromisa, astfel ca in 2005 s-au reluat negocierile cu „Hydrocom” Israel pentru finalizarea lucrarilor. „In urma acestor negocieri s-a ajuns la semnarea conventiei din 17 mai 2005 si, in baza acesteia, lucrarile au fost reluate, termenul de finalizare fiind stabilit pentru 30.12.2005”, a spus actualul director al RAAVJ, Gheorghe Cioara.
La jumatatea lunii noimebrie, investitia a fost finalizata, iar pentru receptia lucrarilor a fost numita o comisie mixta formata din reprezentanti ai RAAVJ Petrosani, Consiliul Judetean Hunedoara si Universitatea Petrosani. Contractul prevedea ca sistemul poate fi dat oficial in functiune doar dupa ce va fi testat timp de sapte zile. Prima saptamana de proba, cuprinsa intre 17 si 23 noiembrie 2005, a scos, insa, la iveala unele deficiente care au trebuit remediate in 90 de zile.
In sfarsit, ieri a avut loc receptia finala a lucrarilor, dupa ce mai bine de o saptamana sistemul a functionat fara probleme, dupa cum sustin reprezentantii regiei. La eveniment au fost prezenti membrii Consiliului de Administratie al RAAVJ, reprezentanti ai Universitatii Petrosani si ai Consiliului Judetean, dar nici un reprezentant al executantului. Directorul Cioara a afirmat ca acest lucru nu este, insa, obligatoriu, nefiind stipulat in contract si ca daca se mai constata unele deficiente, reprezentantii regiei le comunica firmei israeliene pentru remedierea lor.
Conform contractului, perioada de garantie a sistemului de monitorizare este de 12 luni de la primirea certificatului de receptie finala, dar nu mai tarziu de 28 de luni de la primirea bunurilor la depozitul beneficiarului. Din cauza perioadei extrem de lungi de implementare a proiectului, termenul de 28 de luni, insa, a fost depasit, astfel ca aproape nici unul dintre echipamente nu mai este in garantie.