12.8 C
București
luni, 16 septembrie 2024
AcasăOp & EdDreapta poloneză nu va putea forma noul guvern

Dreapta poloneză nu va putea forma noul guvern

Alegerile din Polonia arată cât de divizată e societatea post-comunistă și cum se manipulează opinia publică prin știri și opinii convenabile. Rezultatele de la urne, după numărarea buletinelor de vot din 99 % de secții, confirmă ascensiunea Celei de-a Treia Căi (Trzecia Droga, TD) și puterea sa pivotală. Aproape 15 procente îi conferă forța de a balansa echilibrul de putere.

Rezultatele Exit Poll-ului, adunate la urne, sunt prezentate diferit, în funcție de interesele electorale. Sondajul din secțiile de vot, din timpul alegerilor parlamentare, de duminică, din Polonia, indica o victorie a Partidului Lege și Justiție (PiS)cu 36,8%. Platforma Civică a europenistului Donald Tusk, ar obține 31,6%.

Însă, Confederația, partid care s-a opus frontal continuării ajutorului financiar acordat Ucrainei, a reușit să atragă mai puține voturi decât se așteptau analiștii.

Puterea pivotală a partidului A Treia Cale

Cu peste 99% din voturi numărate, PiS obține 35,64%, în timp ce partidul liberal, Coaliția Civică, al lui Donald Tusk, 30,48%.

PiS nu va putea realiza majoritatea necesară pentru a rămâne la putere. Al treilea mandat e compromis.

citește și: Desantul armatei israeliene și falsa problemă palestiniană

Coaliția Civică (KO) de centru este pe locul al doilea cu 31,60 %. Îi e mai ușor să formeze un guvern de coaliție decât partidul lui Jaroslav Kaczyński.

Potențialii săi parteneri sunt A Treia Cale (14,4 %) și Noua Stângă (8,6%).

Facebook

Confederația de dreapta (Konfederacja) ocupă a cincea poziție, cu 6,2% din voturi – un rezultat mult mai scăzut decât sugerau sondajele anterioare.

Practic, PiS nu poate face majoritatea împreună cu acesta din urmă. Partidele aliate n-au reușit să treacă de pragul electoral.

Coaliția Curcubeu

Tabloul se prezintă, însă, în culorile curcubeului. Coaliția Civică (KO), împreună cu A Treia Cale și Stânga globalistă, obține lejer jumătate plus unu din locurile din Seim pentru a forma guvernul.

Opoziția din jurul KO ar ocupa 249 de scaune în Seim, în timp ce PiS – 196. Confederația a anunțat că nu se va alia cu partidul Lege și Justiție pentru a forma noul cabinet. De altfel, nu le ajung numărul de parlametari.

Asta dacă partidul lui Kaczyński nu se va putea prezenta în fața președintelui Duda cu o coaliție viabilă, în măsură să adune majoritatea.

“Partidul populist de dreapta – Lege și Justiție – este pe cale să câștige cele mai multe locuri la alegerile generale din Polonia, sugerează un sondaj de tip exit-poll, dar este puțin probabil să obțină un al treilea mandat în funcție,” anunță BBC.

„Coaliția Civică a lui Donald Tusk are șanse mai mari să formeze o coaliție,” anunță presa americană.

Fostul eurocrat își propune să pună capăt celor opt ani de guvernare PiS sub conducerea liderului Jaroslaw Kaczynski.

PiS ar putea face o alianță post-electorală cu A Treia Cale, dacă liderii acesteia acceptă.

Presa mainstream a făcut propagandă progresiștilor

BBC n-a uitat să menționeze că liderul PiS a recunoscut că nu știe dacă „succesul partidului va putea fi transformat într-un alt mandat la putere.”

“În cazul în care PiS rămâne la putere, un al treilea mandat pentru conservatorii eurosceptici va sugruma și mai mult sistemul judiciar independent, drepturile femeilor și al minorităților, accelerând bolidul coliziunii Varșoviei cu Bruxelles-ul,” trage concluzia Politico.

Coaliția Civică și potențialii săi parteneri vor aduna 248 de locuri în legislativul de 460 de membri, față de 196 câștigate de Lege și Justiție, notează the New York Times, o altă oficină progresistă.

Presa internațională e vădit părtinitoare. Dorește cu orice formă accederea la putere a unor lideri convenabili, ascultători, cărora să li se dea teme de făcut.

Concomitent a avut loc și un referendum pentru migrație, securitatea națională și vârsta de pensionare. Însă, electorii – prezenți în proporție neașteptată de 76% – n-au fost prea interesați să-și exprime opinia.

Campania electorală a fost extrem de violentă. Părțile s-au acuzat reciproc, astfel se explică prezența masivă la vot.

Partidul de guvernământ a fost susținut puternic de Biserica Catolică, iar Platforma Civică de rețele Soros.

În timpul campaniei electorale, partidele progresiste au acuzat liderii PiS de clientelism, de corupție și de interesul lor de a rupe legăturile cu Bruxelles-ul și cu aliații tradiționali.

Inflația și războiul din Ucraina au slăbit, însă, încrederea în partidul de guvernământ, care la scrutinul din 2019 obținea 44% din voturi, reușind să compună ușor o majoritate. De data aceasta, solidaritatea n-a mai funcționat.

VOCILE LUMII

Europa liberă

„Miza alegerilor a fost restabilirea ordinii constituționale a națiunii, poziția sa juridică privind drepturile LGBTQ+ și avortul, precum și alianțele externe ale unei țări care a fost un aliat crucial pentru Ucraina după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă. Susținătorii partidului de guvernământ Lege și Justiție spuneau că apreciază apărarea de către acesta a tradițiilor catolice și ajutoarele sociale pentru pensionari și familiile cu copii. Lege și Justiție a fost acuzat că a încercat să obțină mai mult control asupra instituțiilor statului, inclusiv asupra instanțelor, a mass-mediei publice și a procesului electoral în sine, scrie pagina Europa liberă.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News !
Editorialele pot fi citite și pe Telegram

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă