1.3 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoEXCLUSIV. Toni Greblă, acuzat de incompatibilitate, din cauza Parlamentului

EXCLUSIV. Toni Greblă, acuzat de incompatibilitate, din cauza Parlamentului

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, este acuzat de incompatibilitate, pentru că Parlamentul nu a emis un act legislativ prin care să constate că actualul șef al AEP nu mai este președinte de secție în cadrul Consiliului Legislativ. Greblă susține că și-a făcut lichidarea.

Asociația “Evoluție în instituție” a transmis o sesizare către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în atenția Guvernului, în care arată că Toni Greblă s-ar afla în incompatibilitate, pentru că Parlamentul nu a luat act de demisia sa din funcția de președinte de secție în cadrul Consiliului Legislativ.

Explicația lui Greblă

“Fiind prefect atunci, prin lege, postul este suspendat – cel de la Consiliul Legislativ – pentru că, la terminarea mandatului, revine pe postul deținut anterior, cum zice legea de organizare a prefecturii. După ce am terminat mandatul de prefect, am făcut lichidarea la Consiliul Legislativ, astfel încât nu e nicio stare de incompatibilitate. Nu e prevăzut în lege că Parlamentul trebuia să ia act printr-o hotărâre, dar, dacă Parlamentul m-a desemnat pentru a fi președinte al AEP, este clar că se subînelege că m-a eliberat sau că a luat act de faptul că nu mai sunt la Consiliul Legislativ. Am fost ales de plenurile reunite și în calitate de președinte de secție la Consiliul Legislativ și în calitate de președinte la AEP. Dacă ei m-au ales într-o anumită funcție, după ce eram la Consiliul Legislativ, înseamnă că au înțeles că eu nu mai sunt funcția aceea. Nu puteau să mă aleagă în două funcții, în același timp. Eu am făcut ceea ce ținea de mine. Mi-am făcut lichidarea de la Consiliul Legislativ”, a declarant Toni Greblă, pentru “România liberă”.

Asociația “Evoluție în instituție” argumentează că Hotărârea PRIN CARE Greblă a fost numit în Consiliul Legislativ este încă “în vigoare, nefiind modificată sau abrogată de o altă hotărâre ulterioară a Parlamentului României”.

Ședință comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care se votează numirea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la Palatul Parlamentului din București, marți 28 martie 2023. Inquam Photos / George Călin

Aceeași sursă mai precizează că nici când Greblă a ocupat funcția de prefect al Capitalei, Hotărârea Parlamentului prin care a fost numit președinte al secției de drept privat a Consiliului Legislativ nu a fost revocată/abrogată, rămânând în vigoare.

Argumentele ONG

“Sunt incidente dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele

măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 73/1993 funcția de Președinte de secție este asimilată cele de secretar de stat.

Astfel, dispozițiile art. 60 din Codul administrativ prin raportare la Legea nr. 176/2010 sunt aplicabile în mod corespunzător, Domnul Greblă Toni exercitând în concomitent funcția de Președinte al Secției de drept privat a Consiliului Legislativ și Prefect al Municipiului București”, se arată în sesizarea asociației, obținută de RL.

Potrivit aceleiași surse: “În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000, actele de numire pentru ocuparea unei funcții precum este cea de președinte al unei secții a Consiliului Legislativ, de prefect sau președinte al Autorității Electorale Permanente, se modifică prin acte cu aceeași forță juridică, emise de aceeași autoritate competentă și se prevede în mod expres evenimentul legislativ care intervine prin adoptarea noului act. Conform dispozițiilor legale, vacantarea unei funcții, indiferent de cauzele care intervin, deces, demisie, condamnare penală etc. nu se întâmplă din oficiu ci, în mod corespunzător, se constată și se adoptă un act administrativ sau legislativ, după caz, prin care se materializează și manifestă voința autorității competente. Actul emis poate avea rol atât de vacantare cât și de numire sau se pot îndeplini fiecare operațiune prin acte distincte”.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Antreprenorii mici, blocați în activitatea economică

Micii antreprenori cer o soluție rapidă pentru a-și putea continua activitatea fără impedimente legislative Intrarea în vigoare a Ordinului 181/2023 al Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...

Antreprenorii mici, blocați în activitatea economică

Micii antreprenori cer o soluție rapidă pentru a-și putea continua activitatea fără impedimente legislative Intrarea în vigoare a Ordinului 181/2023 al Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...

Lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă li s-a ridicat controlul judiciar. Unde pot călători cei trei

Curtea de Apel București a acceptat scoaterea de sub control judiciar a lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă. Aceștia au dreptul să...
Ultima oră
Pe aceeași temă