Importanța diagnosticării și tratării acestei patologii rezidă în prevenția complicațiilor severe ce derivă din această boală (accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, aritmii etc). Pentru că de cele mai multe ori HTA este diagnosticată tardiv, controlul periodic chiar și în absența simptomelor ar putea preveni apariția complicatiilor. Fiind o afecțiune silențioasă, pentru mult timp asimptomatică, Fundaţia „Viaţa fără Hipertensiune“ lansează pe 17 mai, de Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale, o campanie de informare și educare medicală pentru public cu privire la hipertensiunea arterială și riscurile acestei boli.
Scopul campaniei este creșterea nivelului de conștientizare și informare cu privire la HTA în rândul populației generale, abordând metodele de diagnosticare și de prevenție. Obiectivele principale sunt creşterea numărului de persoane care îşi măsoară tensiunea arterială regulat, a celor care adoptă un stil de viaţă care să prevină apariţia hipertensiunii arteriale, precum şi creşterea numărului de persoane cu hipertensiune arterială controlată.
În acest context, se vor face testări gratuite pentru măsurarea tensiunii arteriale și promovarea monitorizării corecte și constante ale acesteia. Testările gratuite vor avea loc pe 17 mai 2019 în București, la Spitalul Colţea, între orele 9.00 și 17.00 și au drept țintă identificarea pacientilor hipertensivi, necunoscuți anterior, precum și a celor cunoscuți hipertensivi dar necontrolați. Potrivit celui mai recent studiu efectuat de SRH în 2016, SEPHAR III, în România aproximativ 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune arterială, afecțiune cardiovasculară care produce cele mai multe decese la nivel mondial.
Specialiștii cardiologi trag un semnal de alarmă și îndeamnă populația să ia măsuri împotriva factorilor de risc ce declanșează această boală, fiind cunoscut faptul că HTA influențează riscul cardiovascular independent de alți factori implicați. Se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate dintre cazurile de îmbolnăvire, în timp ce 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20% – cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume şi fructe în alimentaţie, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune. De asemenea, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi tutun, sedentarismul, diabetul şi colesterolul crescut contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale. Cea mai gravă complicaţie a hipertensiunii arteriale este apariţia unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.
