O investigație europeană, comună, formată din Investigate Europe și Reporters United publicată în septembrie 2022, intitulată ”Alimentarea războiului – modul în care navele europene țin economia Rusiei pe linia de plutire” și continuată în iunie 2023 de context.ro, a arătat cum un milionar român, Gheorghe Bosînceanu, se află printre patronii navelor europene care îi umple vistieria lui Putin.
Mai exact jurnaliștii europeni au arătat, în septembrie 2022, cum interese private și ascunse fac posibilă susținerea financiară a războiului lui Putin cu ajutorul patronilor europeni:
”Europa urmează să-și elimine treptat dependența de petrol, gaze și cărbune rusești. Dar, pe măsură ce noi sancțiuni se profilează și volumele importurilor scad, o rețea vastă de nave europene continuă să transporte combustibili fosili în valoare de miliarde de euro și să ajute să umple buzunarele statului rus.
De când a început invazia rusă a Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie, Europa a încercat să găsească o modalitate de a mări presiunea asupra lui Vladimir Putin și de a ajuta astfel la încheierea conflictului neprovocat. Dar angajamentul nu este nici ușor, nici clar.
De ani de zile, blocul a fost dependent de diversele bunuri de import ale Rusiei, în special de combustibili fosili. În 2021, Rusia a beneficiat în valoare de 400 de miliarde EUR din achizițiile UE de energie.
În ciuda întreruperii unora dintre legăturile sale financiare, științifice și comerciale, cu țara și a planurilor pentru mai multe sancțiuni, drumul Europei către câștigarea unui progres strategic semnificativ asupra Rusiei este încă lung. Este pavat cu interese de stat și private conflictuale, inclusiv cele implicate în industria de transport maritim.”
Jurnaliștii străini au ”analizat diverse seturi de date publice, inclusiv de la CREA (Center for Research on Energy and Clean Air), Marine Traffic, Equasis și alte câteva surse.” Jurnaliștii au ”urmărit transporturile, importurile și au studiat rutele navelor pentru a identifica expeditorii care fac comerț cu Rusia lui Putin”. În investigația lor, jurnaliștii au subliniat că nave grecești continuau să alimenteze cu petrol rusesc țări din Europa, în special Germania dar și Asia și Emiratele Arabe Unite.
De aici, jurnaliștii de la Context.ro au identificat că două dintre navele cu pavilion grecesc sunt de fapt nave aparținând milionarului român, Gheorghe Bosînceanu.
Gheorghe Bosînceanu este unul dintre cei mai bogați români, cu o avere estimată în 2017 la peste 100 de milioane euro. În 2002 a cumpărat pachetul majoritar al Șantierului Naval Constanța, unul dintre cele mai mari din Europa, printr-un offshore înregistrat în Insulele Marshall, la care unul dintre acționari era Histria Shipmanagement
Iată ce au scris jurnaliștii de la Context.ro, în iunie 2023:
”Datele din ianuarie-august 2022, analizate de Investigate Europe, arată că cele mai multe transporturi din porturile Rusiei au fost făcute cu nave deținute de companii din Grecia, China și Emiratele Arabe. Companiile grecești Tms Tankers Ltd și Minerva Marine Inc se află în top trei transportatori de combustibili fosili rusești de la începutul războiului, după capacitatea de marfă transportată, alături de Scf Management Services Dubai.
Una dintre companiile implicate în transportul de petrol rusesc este un SRL din România, Histria Shipmanagement. În acte, firma este deținută de Victorița Bosînceanu și de un offshore din Cipru, AGI-Argonaut Global Investments Limited, dar în spatele companiei cipriote se află Gheorghe Bosînceanu. Opt nave Histria au transportat anul trecut petrol rusesc, în principal către UE și Turcia. Capacitatea totală a celor 22 de curse se apropie de un milion de tone.”
România Liberă vine să completeze datele Context.ro și dezvăluie, în exclusivitate, cu date obținute de la Registrul Comerțului din Cipru, că societatea AGI – Argonaut Global Investments Limited aparține milionarului Gheorghe Bosînceanu.
Concluziile cheie:
- Compania AGI Argonaut Global Investments Limited a fost înființată pe 18 iulie 2005
- Acționarul unic al Societății este GHEORGHE BOSINCEANU care figurează înregistrat cu o adresă din Monaco
- Directorii societății sunt Marina Paraschou și Aggeliki Kyriakide, în timp ce secretarul companiei este Maria Toumazi
- Sediul social al Societății este înregistrat în Nicosia
- Societatea deține cash jumătate de milion de euro, bani primiți de la subsidiara sa – Histria Shipmanagement SRL sub formă de dividente
- Gheorghe Bosînceanu a dat peste un milion de dolari împrumut societății AGI Argonaut Global Investments Limited
- Notele financiare consultate de RL arată că societatea AGI Argonaut Global Investments menționează despre conflictul actual ce a ridicat sancțiuni puternice împotriva Rusiei și Belarusului însă își ia angajamentul că businessurile sale nu vor fi afectate
- Activele firmei sunt de puțin peste 5 milioane de euro
- Activele firmei sunt reprezentate de subsidiarele Histria Shipmanagement în care deține 80 %, trustul media constănțean Cuget Liber în care deține peste 91 % și Technical Shiprepairs and Maintenance SRL în proporție de 100%
- A plătit 0 taxe în 2020 și 2021
În contextul dezvăluirilor context.ro, este important de menționat și notele atașate datelor financiare raportate pentru 31 decembrie 2021 de către AGI Argonaut Global Investments. Gheorghe Bosînceanu își asumă, în scris, că societatea nu ar avea o mare dependență de afacerile cu Rusia și Belarus, și nu preconizează ca business-ul să-i fie afectat. Lucru ce pare destul de contrar ținând cont de transporturile pe care societatea le-ar fi efectuat pentru Rusia, așa cum jurnaliștii de la context.ro au relatat: ”Opt nave Histria au transportat anul trecut petrol rusesc, în principal către UE și Turcia. Capacitatea totală a celor 22 de curse se apropie de un milion de tone.” Astfel, la punctul 22 din rezultatele financiare ale societății se arată următoarele:
” AGI-ARGONAUT GLOBAL INVESTMENTS LIMITED
NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
Anul încheiat la 31 decembrie 2021
Evenimente ulterioare perioadei de raportare
Situația geopolitică din Europa de Est s-a intensificat la 24 februarie 2022 odată cu începerea conflictului dintre Rusia și Ucraina. La data autorizării acestor situații financiare pentru emitere, conflictul continuă să evolueze pe măsură ce activitatea militară continuă. Pe lângă impactul evenimentelor asupra entităților care au operațiuni în Rusia, Ucraina sau Belarus sau care desfășoară afaceri cu contrapărțile lor, conflictul afectează din ce în ce mai mult economiile și piețele financiare la nivel global și exacerbează provocările economice în curs.
Uniunea Europeană, precum și Statele Unite ale Americii, Elveția, Regatul Unit și alte țări au impus o serie de măsuri restrictive (sancțiuni) împotriva guvernului rus și al Belarusului, a diferitelor companii și a anumitor persoane. Sancțiunile impuse includ înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri la dispoziția persoanelor și entităților sancționate. În plus, interdicțiile de călătorie aplicabile persoanelor sancționate le împiedică să intre sau să tranziteze prin teritoriile relevante. Republica Cipru a adoptat măsurile Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene. Deteriorarea rapidă a conflictului din Ucraina poate duce la posibilitatea unor noi sancțiuni în viitor.
Incertitudinea emergentă cu privire la aprovizionarea globală cu mărfuri din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina poate perturba, de asemenea, anumite fluxuri comerciale globale și poate exercita o presiune semnificativă în creștere asupra prețurilor mărfurilor și a costurilor inputurilor, așa cum s-a observat până la începutul lunii martie 2022. Provocările pentru companii pot include disponibilitatea finanțării pentru asigura accesul la materii prime, capacitatea de a finanța plățile în marjă și riscul crescut de ne execuție contractuală.
Impactul asupra Companiei depinde în mare măsură de natura și durata evenimentelor incerte și imprevizibile, cum ar fi acțiuni militare ulterioare, sancțiuni suplimentare și reacții la evoluțiile în curs de pe piețele financiare globale.
Compania are o expunere directă limitată în Rusia, Ucraina și Belarus și, ca atare, nu se așteaptă la un impact semnificativ din expunerile directe către aceste țări.
Creșterea prețurilor la energie, fluctuațiile cursurilor de schimb valutar, neliniștea în tranzacționarea bursieră, creșterile ratelor dobânzilor, întreruperile lanțului de aprovizionare și presiunile inflaționiste intense pot afecta indirect operațiunile Companiei. Implicațiile indirecte vor depinde de amploarea și durata crizei și vor rămâne incerte.
Conducerea a luat în considerare circumstanțele unice și expunerile la risc ale Societății și a concluzionat că nu există un impact semnificativ asupra profitabilității Societății. Evenimentul nu este de așteptat să aibă un impact material imediat asupra operațiunilor de afaceri.
Evenimentul nu a existat în perioada de raportare și, prin urmare, nu este reflectat în recunoașterea și evaluarea activelor și datoriilor în situațiile financiare la 31 decembrie 2021, deoarece este considerat un eveniment care nu are efect de ajustare.
Nu au existat alte evenimente semnificative după perioada de raportare, care să aibă o influență asupra înțelegerii situațiilor financiare.”
Gheorghe Bosînceanu (stânga) și Dan Adamescu (dreapta)
Intangibilul milionar care vrea moștenirea omului de afaceri Dan Adamescu
Despre Gheorghe Bosînceanu, România Liberă a scris nenumărate investigații începând cu anul 2007:
– Controversa privind cumpărarea unuia dintre cele mai mari șantiere navale din Europa, cel din Constanța, prin offshore-ul său Histria Shipmanagement și obținerea unei ștergeri de datorii de 30 milioane de dolari
– Paradise Paper – afacerea Appleby
– Dosarul Flota care l-a investigat și pe fostul președinte Traian Băsescu – dispariția a 16 nave din compania de stat Petromin în valoare de 300 de milioane de dolari
– “Tunul” pregătit să-l dea omului de afaceri Dan Adamescu, cu avocatul Matei Șovărel (martorul apărării din dosarul de corupție finalizat cu condamnare al prosperului om de afaceri Beny Steinmetz)
Dezvăluirile jurnaliștilor, străini și români, expuse mai sus, nu se opresc aici. Ci și jurnaliștii români de la Antena 3 au prezentat luni, 12 iunie 2023, un amplu reportaj despre Gheorghe Bosînceanu, după cum urmează:
”Peste criză o serie de mega-afaceri nu doar ca au fost nederanjate, dar au înflorit spectaculos ca Făt-Frumos în basme. De exemplu, marii giganți cu acționariat rusesc, controlați de oligarhi sau de la Moscova, au făcut profituri record în ultimul an, adică în timpul războiului în care cică s-au impus și sancțiuni. Teme ca Artrom Slatina, după ce a avut conturile blocate scurt, în martie anul trecut, a ajuns apoi la o cifra de afaceri pe care n-a mai înregistrat-o niciodată 1,9 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei. Adică peste 100 de milioane de euro in plus fata de 2021. După care afacerea a fost vândută de partenerii germani, oligarhul Dmitri Pumpiansky, către un grup de firme din Serbia. Tot din Serbia este celebra deja subsidiara a Gazprom, care administrează cele 19 benzinării Gazprom din România și care, în toamna anului trecut, ne amintim că a fost călcată de DIICOT. Dincolo de acest mic pocinog, afacerile au mers excelent, cu o cifră de afaceri de 700,6 milioane de lei, fata de 569,4 milioane în 2021 și mai puțin de jumătate, 332,6 milioane de lei, în 2020. Profitul declarat zero. Dar nu-i vorba că tot e bine, fiindcă până anul ăsta a declarat numai pierderi Alro Slatina, celebră pentru că rușii din spate au ajuns până la Cotroceni, în biroul președintelui de atunci, Traian Băsescu, iar acesta a intervenit la ministrul economiei. Ei au reușit și acum să scape de orice sancțiuni. Iar 2022 a fost cel mai bun an din 2008 încoace, cu o cifră de afaceri de 3,32 miliarde de lei și un profit declarat de 330 de milioane. Întrebarea este dacă într-adevăr statul român se ocupă să se declare totul corect și să ajungă bani și la buget. Plus că niște parteneri s-ar putea să fie deranjați dacă produsele rusești și comerțul cu ele devin atât de populare. În timp ce la graniță este război la nivel de autoritate de control, statul român nu prea pare să știe ce se petrece în curtea proprie, deși anumiți șmecheri de la nivel înalt din sistem sunt convinși că știu tot ce mișcă. Printre ei există și un milionar extrem de important și de puternic, dar foarte discret. Român, care a înflorit și a cărat petrol rusesc în acest ultim an cu război. Unul la care am devenit mai atenți când Radu Mazăre se plângea că mazilirea și arestarea de către DNA i se trage de la milionarii din portul Constanța, frenezia lor și disperarea lor era legată de un posibil moment în care acțiunile portului s-ar desface și ar merge pe bursă. Ei sunt speriați în primul rând de privați, care vor avea 34% și vor pune problema profitului și a chiriilor infime pe care le plătesc acești milionari din port de 20 de ani statului român.
…Trei mari milionari puternici sunt în Portul Constanta, iar poate cel mai puternic dintre ei este Gheorghe Bosînceanu, cel care a reușit sa privatizeze Șantierul Naval Constanța si este cel mai mare armator român. Nu greșim atunci când spunem, mai în glumă, mai în serios, că Gheorghe Bosînceanu este noul deținător al flotei românești. Se laudă că este singurul operator român de nave maritime fost comandant de navă, la fel ca Băsescu, de altfel și partener cu acesta în celebrul dosar Flota, mătrășit de DNA imediat după ajungerea lui Băsescu la Cotroceni. La baza averii uriașe a lui Bosînceanu stau opt nave obținute de la stat prin privatizarea NAVROM pe care le-a achitat și le-a pus la punct din credite de 32 de milioane de dolari obținute atenție de la Bancorex în 1995. Printre ele și mândria lui Traian Băsescu, petrolierul Biruința. Iar dacă opt nave nu vi se par multe, vă spunem că Bosînceanu a ajuns cel mai mare armator român, cu 10 nave. Cum a luat credit de 32 de milioane de dolari? Răspunsul lui Bosînceanu e simplu – a adus un plan de afaceri buni, puteți să râdeți cât doriți și noi încă mai râdem, acum aceeași firmă din dosarul Flota Histria ShipManagement, apare într-o investigație jurnalistică europeană.”…. Perla imperiului său este, cu siguranță, Șantierul Naval Constanța, companie strategică a României. E înființată în 1892, unul dintre cele mai mari șantiere navale din Europa și printre primele din lume la construcția de tancuri chimice. Odată cu șantierul, Bosînceanu devine proprietarul și a peste 74 de hectare de teren din Portul Constanța. Privatizarea din 2002, printr-o firmă înregistrată în Insulele Marshall, a fost extrem de controversată, cu acuzații foarte grave, dar doar din partea presei și a unor politicieni, cea mai puternică voce fiind a lui Dan Radu Rușanu. Niciun procuror nu a mișcat nicio hârtie în ultimii peste 20 de ani, măcar să vadă dacă aceste acuzații au vreo bază reală, dacă într-adevăr prețul acțiunilor a fost scăzut prin metode ilegale, fix înainte să le cumpere Bosînceanu și dacă era oportun sau nu să se șteargă datorii de multe milioane de dolari. Ba mai mult, prietenul lui Bosînceanu, nimeni altul decât Traian Băsescu, a decorat Șantierul Naval Constanța cu ordinul Meritul industrial și comercial în grad de mare Ofițer. A fost prima grija a lui Traian Băsescu la revenirea la Cotroceni, după suspendarea din vara anului 2012. Prieteni vechi dar, așa cum acuză Radu Mazăre, poate cu o protecție și mai mare de atât, din legături cu generali grei din sistem, mai toți premierii României au râs cot la cot cu el. Familia defunctului fost miliardar Dan Adamescu, odată cel mai bogat om din Romania, chiar îl acuză pe Bosînceanu că vrea să pună mâna pe averea lăsată în urmă de miliardar. ”
