Premierul britanic, Rishi Sunak, va cere magazinelor să plafoneze prețurile alimentelor de bază într-o încercare de combatere a creșterii costului vieții în Marea Britanie.
Downing Street elaborează planuri pentru a introduce plafoane de preț pentru produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea și laptele, pentru a ajuta la combaterea creșterii costului vieții, dezvăluie publicația The Telegraph.
Asistenții lui Rishi Sunak au început să lucreze la un acord cu supermarketurile, asemănător unui acord din Franța în care marii retaileri ai țării percep „cea mai mică sumă posibilă” pentru unele produse alimentare esențiale.
Mișcarea ar echivala cu cea mai mare încercare de a gestiona prețurile supermarketurilor de la controalele stabilite de Edward Heath în 1973. Cu toate acestea, No 10 insistă că orice acțiune a comercianților cu amănuntul ar fi voluntară.
Ea vine pe fondul îngrijorării tot mai mari a guvernului cu privire la presiunea susținută asupra finanțelor gospodăriilor din cauza inflației și a costului în creștere al împrumuturilor.
O sursă a Trezoreriei a declarat pentru The Telegraph că: „Inflația alimentară este mult mai rezistentă și mai greu de scăpat decât ne-am anticipat”.
Datele oficiale publicate săptămâna trecută au arătat că inflația de bază din economia Regatului Unit, care elimină prețurile volatile la alimente și energie, a crescut la 6,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.
Randamentele obligațiunilor (numite și gilts în Marea Britanie) pe zece ani sunt de 4,33%, ajungând la 4,54%, în urma mini-bugetului lui Liz Truss. (n.r. Randamentele obligațiunilor din Regatul Unit reprezintă rata dobânzii primite de cei care dețin obligațiuni guvernamentale. Guvernele vând obligațiuni (numite și gilts) prin intermediul Biroului de Management al Datoriilor pentru a-și finanța deficitele bugetare. Obligațiunile sunt o modalitate prin care guvernul se împrumută)
Se crede că premierul se pregătește să abordeze starea economiei în declarații publice în această săptămână, în timp ce oficialii pregătesc sfaturi noi cu privire la cât timp este probabil să persistă inflația ridicată.
Propunerea unui acord în stil francez privind plafonarea prețurilor la alimente a fost discutată în ultimele două săptămâni.
În Franța, supermarketurile care au semnat acordul cu guvernul au identificat fiecare articole în propriile magazine care ar fi supuse înghețurilor sau reducerilor de preț. În multe cazuri, articolele de marcă proprie au fost selectate pe baza faptului că producătorii au considerat că este cel mai ușor să-și controleze costurile.
Dar o sursă informată cu privire la plan a avertizat că acesta ar fi „anti-piață” și ar putea dăuna producătorilor mai mici care ar pierde afaceri în favoarea supermarketurilor care oferă articole cu preț redus.
O sursă a The Telegraph a adăugat: „Este foarte ușor să arăți cu degetul către retaileri și să spui că fac avere, dar unele dintre marjele la care operează nu sunt atât de mari. Este destul de strânsă.”
Sursa a spus că există o recunoaștere a faptului că supermarketurile „nu funcționează cu marje mari de profit”, dar a adăugat: „Presiunile sunt de așa natură încât lucrăm cu retaileri la orice se poate face până la capăt pentru a reduce prețurile pentru consumatori. ” Discuțiile cu producătorii au fost în „stadii incipiente”.
Acordul guvernului francez cu retailerii a fost anunțat în martie, când Bruno Le Maire, ministrul de finanțe, a declarat că un acord prin care grupurile de retail au convenit să reducă prețurile va transforma perioada dintre aprilie și iunie într-un „trimestru anti-inflație”.
La începutul acestei luni, dl Le Maire a declarat că inițiativa este prelungită pentru încă un trimestru, inflația alimentară fiind la un record de 15%. Ulterior, el a amenințat că va crește taxele pentru comercianții cu amănuntul „pentru a recupera profiturile obținute pe nedrept pe spatele consumatorilor”, dacă aceștia refuză să mai scădeze prețurile.
Săptămâna trecută a reieșit că inflația din Regatul Unit a scăzut cu mai puțin decât se aștepta în aprilie, prețurile de consum crescând cu 8,7% în termeni anuali, în scădere de la 10,1% în martie.
Marea Britanie are cea mai mare rată a inflației din G7, alături de Italia. Sâmbătă, trei foști stabilitori ai ratelor Băncii Angliei au avertizat că ratele dobânzilor, care au crescut la 4,5% la începutul acestei luni, vor trebui să crească până la 6% pentru a elimina inflația.
Separat, randamentele obligațiunilor din Marea Britanie au revenit la nivelurile care au contribuit la plecarea lui Liz Truss din funcția de prim-ministru în octombrie, deoarece comercianții au pariat pe mai multe majorări ale ratelor de către bancă pentru a ține inflația sub control.
De la campania sa pentru a deveni lider conservator, Rishi Sunak a insistat că vrea să reducă taxele, dar numai după ce va reuși să reducă inflația și să controleze împrumuturile.
Abordarea a marcat o linie de demarcație cu strategia lui Liz Truss, care a spus că reducerile de taxe sunt necesare imediat pentru a ajuta la creșterea economiei.
Acum, perspectivele economice îi determină pe consilierii lui Sunak să se întrebe dacă el și Hunt își pot permite să pună în aplicare reduceri de impozite personale înainte de alegerile așteptate de anul viitor, în absența unei îmbunătățiri dramatice.
Săptămâna trecută, Hunt a spus că se simte confortabil ca Marea Britanie să intre în recesiune dacă aceasta duce la o inflație mai scăzută.
Un ministru a spus: „Tot Partidul Tory vrea reduceri de taxe… este în ADN-ul nostru. Le vrea doar la momentul potrivit.
„Trebuie doar să ne punem casa în ordine mai întâi. Vom aștepta bugetul de anul viitor. ”
