Turcia are o relație „specială” și în creștere cu președintele rus Vladimir Putin, în pofida presiunilor tot mai mari asupra Ankarei pentru a contribui la consolidarea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdogan, într-un interviu exclusiv CNN, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de săptămâna viitoare.
„Nu suntem în punctul în care să impunem sancțiuni Rusiei, așa cum au făcut occidentalii. Nu suntem legați de sancțiunile Occidentului”, a declarat Erdogan, pentru Becky Anderson de la CNN.
„Suntem un stat puternic și avem o relație pozitivă cu Rusia”.
„Rusia și Turcia au nevoie una de cealaltă în toate domeniile posibile”, a adăugat el.
Erdogan este aparent favorit în cursa prezidențială din Turcia, care se îndreaptă spre un tur de scrutin pe 28 mai.
El și principalul său rival, Kemal Kilicdaroglu, au avut divergențe în ceea ce privește o serie de probleme de politică externă, inclusiv diplomația cu Occidentul și Rusia.
Kilicdaroglu a promis că va repara anii de diplomație tensionată cu Occidentul.
De asemenea, el a declarat că nu va încerca să imite relația lui Erdogan cu Putin, bazată pe personalitate, și că, în schimb, va recalibra relația Ankarei cu Moscova pentru a fi „bazată pe stat”.
Dar în zilele care au precedat primul tur al cursei prezidențiale din 14 mai, Kilicdaroglu și-a ascuțit tonul față de Kremlin, acuzându-l de amestec în alegerile din Turcia și amenințând că rupe relațiile dintre cele două țări.
„Dragi prieteni ruși, voi vă aflați în spatele conspirațiilor, conținutului profund fals și înregistrărilor care au fost expuse ieri în această țară”, a declarat el pe Twitter.
„Dacă doriți continuarea prieteniei noastre după 15 mai, luați mâinile de pe statul turc”, a mai spus Kilicdaroglu.
Relația dintre Erdogan și Putin s-a definit
În schimb, Erdogan și-a întărit relația cu Putin – și crede că Occidentul ar trebui să-i urmeze exemplul.
„Occidentul nu conduce o abordare foarte echilibrată”, a declarat el pentru CNN.
„Ai nevoie de o abordare echilibrată față de o țară precum Rusia, care ar fi fost o abordare mult mai norocoasă”.
El l-a acuzat pe rivalul său că încearcă să „detașeze” Turcia de Rusia.
De când Rusia și-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, omul forte turc a apărut ca un factor cheie de putere, adoptând un act de echilibru crucial între cele două părți, cunoscut pe scară largă sub numele de „neutralitate pro-ucraineană”.
El a ajutat la medierea unui acord-cheie cunoscut sub numele de „Inițiativa coridorului de cereale al Mării Negre”, care a deblocat milioane de tone de grâu blocate în invazia Rusiei în Ucraina, evitând o criză globală a foametei. Acordul a fost prelungit miercuri pentru încă două luni, cu o zi înainte de a expira.
„Acest lucru a fost posibil datorită relației noastre speciale cu președintele Putin”, a declarat el pentru CNN, referindu-se la acordul privind cerealele.
Comerțul ruso-turc se ridică la 62 de miliarde de dolari anual.
Erdogan a contribuit la asigurarea unui schimb de prizonieri de război între Ucraina și Rusia, pe lângă faptul că a găzduit în Turcia o parte din prizonierii de război ucraineni eliberați și a furnizat arme Kievului.
Cu toate acestea, legăturile sale strânse cu Putin i-au înfuriatpe aliații săi occidentali.
În interviul său acordat CNN, Erdogan a abordat un alt punct cheie al tensiunilor dintre Turcia și Occident: aderarea Suediei la NATO.
Turcia – a doua armată ca mărime din NATO – a blocat aderarea Stockholmului la alianță, acuzând-o că adăpostește militanți ai interzisului Partid al Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
„Atâta timp cât Suedia continuă să permită ramificațiilor grupărilor teroriste din Turcia să umble libere în Suedia, pe străzile din Stockholm, nu putem privi cu ochi buni aderarea Suediei la NATO”, a declarat Erdogan.
„Nu suntem pregătiți pentru Suedia în acest moment”, a adăugat el. „Pentru că o țară NATO ar trebui să aibă o poziție fermă atunci când vine vorba de combaterea terorismului”.
Suedia a refuzat cererile repetate ale Turciei de extrădare a persoanelor pe care Ankara le descrie ca fiind teroriști, argumentând că problema poate fi decisă doar de instanțele suedeze.
Erdogan l-a criticat, de asemenea, pe președintele american Joe Biden pentru că l-a numit „autocrat” în campania sa din 2020 pentru Casa Albă. „Ar intra vreodată un dictator într-un tur de scrutin?”, a întrebat Erdogan.
Alegere cu miză mare
Erdogan a acordat o notă optimistă în ceea ce privește cursa prezidențială în curs de desfășurare.
„Aceasta este o nouă experiență pentru democrația turcă. Cred că poporul meu se va prezenta la alegerile de duminica viitoare pentru o democrație puternică”, a declarat el.
El și-a asigurat un avans de aproape cinci purocente față de Kilicdaroglu în primul tur al alegerilor din 14 mai. Partidul său de guvernământ, Justiție și Dezvoltare (AK), a obținut, de asemenea, o majoritate parlamentară confortabilă.
Erdogan a declarat pentru CNN că se așteaptă ca performanța puternică a partidului său în competiția parlamentară să îi sporească șansele în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, argumentând că alegătorii ar putea fi descurajați de perspectiva de a vota pentru un parlament fără majoritate.
„Stabilitatea și încrederea sunt foarte importante, iar oamenii care caută stabilitate vor face ceea ce este necesar la urne”, a spus el.
Niciunul dintre candidați nu a depășit pragul de 50% necesar pentru a obține victoria prezidențială în primul tur.
Rezultatul a sfidat sondajele de opinie, care preziceau un ușor avans pentru Kilicdaroglu, birocrat în vârstă de 74 de ani și lider al CHP, partid de stânga.
Șase grupuri de opoziție au format un front unificat fără precedent pentru a încerca să îi smulgă puterea lui Erdogan, care s-a confruntat, de asemenea, cu probleme cauzate de o economie în declin și de consecințele cutremurului devastator din 6 februarie, care a ucis peste 50.000 de persoane.
Opoziția a descris alegerile drept o ultimă bătălie pentru democrația turcă, acuzându-l pe Erdogan că, în cei 20 de ani de guvernare, a erodat puterea sistemului judiciar și a reprimat disidența.
În interviul acordat CNN, Erdogan a negat că a luat măsuri de reprimare a libertăților, afirmând că „nimeni nu se află după gratii pentru ideile sale în Turcia”. Potrivit organizației Reporteri fără frontiere, peste 100 de jurnaliști, avocați și politicieni locali au fost arestați în săptămânile care au precedat alegerile de duminică.
De asemenea, el și-a apărat decizia de a suprima ratele dobânzilor și a afirmat că aceasta a dat deja rezultate pozitive.
„Am o teză conform căreia ratele dobânzilor și inflația sunt corelate pozitiv. Cu cât ratele dobânzilor sunt mai mici, cu atât inflația va fi mai mică”, a declarat Erdogan. „Am văzut rezultate în ceea ce privește măsurile pe care le-am luat”.
Răspunsul inițial dezastruos al guvernului la cutremurul masiv – pe care oficialii l-au recunoscut și pentru care și-au cerut scuze – era, de asemenea, așteptat să încurajeze opoziția. Dar, la 14 mai, Erdogan a câștigat majoritatea voturilor în sud-estul devastat al Turciei.
Populația de aproape 4 milioane de refugiați sirieni din Turcia este, de asemenea, un subiect principal în aceste alegeri. Kilicdaroglu a promis că va deporta refugiații sirieni. Candidatul de pe locul al treilea, Sinan Ogan, este un ultranaționalist care a declarat că va susține candidatul cu o politică mai strictă privind refugiații.
Acest lucru pare să-l fi determinat pe Kilicdaroglu să adopte o poziție mai dură față de refugiați în videoclipurile sale de campanie. Între timp, Erdogan a declarat pentru CNN că nu se va supune dorințelor lui Ogan.
„Nu sunt o persoană căreia să-i placă să negocieze într-o astfel de manieră”, a spus el, răspunzând la speculațiile privind faptul că Ogan ar putea să apară ca un factor de influență în turul doi. „Oamenii decid”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
