Controalele medicale de rutină reprezintă o componentă esențială în menținerea unei sănătăți optime, dar mulți dintre noi tind să le neglijeze sau să nu înțeleagă exact ce implică acestea. În acest articol poți descoperi importanța acestor controale periodice și poți afla ce teste și investigații ar trebui să includă.
Importanța controalelor medicale periodice
Importanța controalelor medicale periodice nu poate fi subestimată, deoarece acestea joacă un rol esențial în prevenirea și depistarea timpurie a afecțiunilor. Controalele medicale permit identificarea unor semne și simptome ale unor boli în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient și prognosticul este favorabil.
Pe lângă depistarea precoce a bolilor, controalele medicale periodice oferă o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate a persoanei și ajută la identificarea unor factori de risc, precum tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat al colesterolului sau predispoziția la diabet. Astfel, medicul poate recomanda ajustarea alimentației, a activității fizice sau a altor aspecte legate de stilul de viață pentru a preveni dezvoltarea unor afecțiuni [1].
Controalele medicale periodice facilitează stabilirea unei relații de încredere între pacient și medicul său de familie. Medicul este astfel familiarizat cu istoricul medical al pacientului și poate oferi sfaturi și recomandări personalizate în funcție de nevoile acestuia. O relație strânsă cu medicul de familie poate duce la o îngrijire medicală mai eficientă și la o comunicare mai bună între pacient și medic [2].
Anamneza și examenul clinic
Orice control medical debutează cu anamneza pe care medicul o va prelua de la pacient. Acesta va fi întrebat despre starea generală de sănătate, despre modul în care au evoluat simptomele vechi și despre eventuala apariție a unor noi simptome. În cazul în care pacientul se află sub tratament cronic, medicul va dori să știe dacă acesta a ameliorat simptomele sau dacă a declanșat eventuale efecte adverse.
În etapa următoare, medicul va realiza un examen clinic al pacientului. De multe ori acesta debutează cu măsurarea înălțimii și cântărirea acestuia, examinarea mucoaselor orală și conjunctivală, a gâtului și urechilor, auscultația pulmonară sau palparea abdominală, măsurarea tensiunii arteriale și evaluarea altor aspecte, în funcție de istoricul medical al pacientului [3].
Consecutiv examenului clinic, medicul va recomanda efectuarea unei serii de analize.
Analizele de sânge
Analizele de sânge permit obținerea unei imagini de ansamblu privind starea de sănătate a pacientului. Pe lista analizelor de sânge recomandate intră:
- Hemoleucograma completă;
- Profilul lipidic, pentru evaluarea riscului de boală cardiovasculară;
- Profilul hepatic, pentru evaluarea funcției hepatice;
- Profilul renal, pentru evaluarea funcției renale;
- Glicemia;
- Teste de inflamație [4].
În funcție de istoricul medical al pacientului și de observațiile înregistrate în timpul examenului clinic, medicul poate solicita, în plus:
- Teste imunologice de screening (hepatita C, hepatita B, HIV);
- Teste legate de coagularea sângelui;
- Alte teste [5].
Analizele de urină
Analizele de urină reprezintă o componentă importantă a controalelor medicale periodice, deoarece pot oferi informații valoroase despre starea de sănătate a unei persoane. Unul dintre scopurile principale ale analizelor de urină este identificarea problemelor renale și ale tractului urinar. Aceste analize pot detecta infecții, inflamații și afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar, cum ar fi infecțiile urinare, pietrele la rinichi sau glomerulonefrita.
Analizele de urină pot fi, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea diabetului și a bolilor metabolice. Aceste analize pot detecta nivelurile de glucoză și cetone, care pot indica prezența diabetului zaharat sau a altor afecțiuni metabolice. De asemenea, aceste analize pot fi folosite pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului în cazul persoanelor diagnosticate cu aceste boli [3].
Ecografia
Ecografia reprezintă o metodă imagistică non-invazivă, care utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale diferitelor organe și sisteme ale corpului. Această investigație este esențială în cadrul controalelor medicale periodice, deoarece ajută la evaluarea abdomenului, inimii, sistemului reproductiv și glandei tiroide. Ecografia poate identifica afecțiuni sau anomalii care pot fi tratate sau monitorizate în timp, contribuind astfel la prevenirea unor complicații și la îmbunătățirea calității vieții pacientului.
Conform recomandărilor specialiștilor, orice pacient ar trebui să efectueze, cel puțin o dată pe an, o ecografie abdominală [2].
Este important să reții că investigațiile periodice efectuate în cabinetul medicului de familie trebuie completate de alte teste de screening, în funcție de sexul, vârsta și alte aspecte care țin de starea fiziologică a pacientului: testul Babeș-Papanicolau, mamografia, colonoscopia sunt doar câteva exemple.
Bibliografie
1. Better Health. “Regular Health Checks.” Vic.gov.au, 2012, www.betterhealth.vic.gov.au/health/servicesandsupport/regular-health-checks, accesat la 19.04.2023;
2. “Checkups and Tests You Shouldn’t Miss.” WebMD, www.webmd.com/a-to-z-guides/ss/slideshow-checkups-needed, accesat la 19.04.2023;
3. Givler, Donald N, and Amy Givler. “Health Screening.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 11 Sept. 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK436014/, accesat la 19.04.2023;
4. MedlinePlus. “Health Screenings for Women Ages 18 to 39: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2015, medlineplus.gov/ency/article/007462.htm, accesat la 19.04.2023;
5. “Routine Screenings.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/routine-screenings, accesat la 19.04.2023.
