Este îmbătrânirea populației Europei o bombă cu ceas? Cu rata sa scăzută a natalității și cu forța de muncă într-o zonă gri, continentul se confruntă cu o criză demografică care ar putea afecta competitivitatea economică și finanțele publice.
Numărul persoanelor în vârstă de muncă – cei cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani – a atins apogeul în Europa în 2010. Până în 2035, vor fi cu aproximativ 50 de milioane de persoane apte de muncă mai puține în Europa comparativ cu 2010. Din punct de vedere demografic, acest lucru face din Europa cel mai bătrân continent de pe planetă.
Cu o forță de muncă în scădere și cu o populație de pensionari care își atrag din ce în ce mai mult pensiile și apelează la serviciile naționale de sănătate, factorii de decizie europeni se vor confrunta în curând cu o sarcină de neinvidiat de a menține creșterea economică, extinzând în același timp rezerva europeană de forță de muncă aptă de muncă. Și, în multe cazuri, vor face acest lucru pe fundalul opiniei publice ostile asupra migrației, ca mijloc de echilibrare a declinului demografic și economic.
Într-un efort de a depăși această provocare, UE tocmai a anunțat că 2023 este Anul european al competențelor (EYS) – oferind un nou impuls pentru atingerea țintelor sociale UE 2030 de cel puțin 60% dintre adulți în curs de formare în fiecare an și cel puțin 78% de persoane în angajare. Dar poate UE să realizeze cu adevărat acest lucru fără a valorifica potențialul celui mai mare grup minoritar de pe continent?
Există aproximativ 6 milioane de romi în UE-27 și alte milioane în țările candidate la UE. Spre deosebire de îmbătrânirea populației din regiune, potențialul demografic al romilor este imens și, în multe cazuri, pregătit pentru a astupa găurile care apar pe drum.
De exemplu, procentul romilor sub 30 de ani în Macedonia de Nord este aproape dublu față de cel al populației majoritare. În România, procentul romilor sub 30 de ani este de 59,9%, în timp ce majoritatea este de 32,8%.
Politicienii europeni trebuie să valorifice potențialul acestor cetățeni, adesea foarte adaptabili, multilingvi și antreprenori, ca parte a obiectivelor lor EYS. Acest lucru ar oferi multiple beneficii societății și ar oferi un colac de salvare economic pentru o minoritate din Europa, care trăiește în prezent sub pragul sărăciei. De asemenea, ar evita nevoia de a crește forța de muncă migrantă din alte părți ale lumii, cu care mulți cetățeni se simt incomod.
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale (2019), excluderea comunităților de romi se adaugă la costul bugetului național. Incluziunea romilor nu este doar un imperativ moral; Îmbătrânirea demografică în Europa înseamnă că este și o economie inteligentă. Beneficiile incluziunii romilor nu sunt neglijabile și includ câștigurile de productivitate asociate cu rate mai mari de ocupare a forței de muncă și venituri din muncă și includ beneficii fiscale prin venituri fiscale mai mari și cheltuieli mai mici pentru asistență socială.
Studiul a mai ilustrat că „în rândul romilor care au absolvit studiile medii, câștigurile medii sunt mult mai mari decât câștigurile medii ale romilor care au absolvit studiile primare: cu 83% mai mare în Bulgaria, cu 110% mai mari în Cehia, cu 144% mai mari în România, și cu 52% mai mare în Serbia”.
Citești și Criza energetică: UE trebuie să ofere un răspuns „echitabil” pentru a ajuta romii
Pentru a debloca potențialul de angajare al acestui grup, liderii UE vor trebui să depășească o serie de provocări interne.
În primul rând, ei vor trebui să abordeze prejudecățile și să împiedice partidele politice să folosească retorica populistă și anti-romă în timpul campaniilor electorale. La urma urmei, democrația înseamnă drepturi egale. Dar pentru mulți dintre cei șase milioane de romi europeni, aceste drepturi nu sunt pe deplin acordate. Romii din Europa încă se confruntă cu injurii și insulte în stradă, în mass-media și în discursul politic.
În al doilea rând, statele membre vor trebui să investească în educația și angajarea comunității de romi, ceea ce ar contribui la reducerea șomajului și a sărăciei în cadrul comunităților și ar oferi abilități și talent atât de necesare pieței locale și naționale de muncă.
În al treilea rând, avem nevoie de o abordare de jos în sus a finanțării programelor. Unul dintre motivele lipsei de succes a unor programe de finanțare ale UE este aplicarea unei abordări de sus în jos care nu ia în considerare realitățile și vocile romilor la nivel de bază și vine cu o povară administrativă grea.
În plus, factorii de decizie politică trebuie să sprijine inițiativele de îmbunătățire a calificărilor și de formare, astfel încât romii să nu rămână cu locuri de muncă prost plătite care sunt vulnerabile la exploatare.
De fapt, Fondul pentru Educația Romilor (REF) a sprijinit cu succes peste 6.000 de romi pentru locuri de muncă într-o gamă largă de sectoare, de la construcții și tâmplărie până la asistență medicală, coafură, codificare și munca într-un birou fiscal. REF a făcut acest lucru să se întâmple, oferindu-le calificări și abilități în profesii pentru a umple golul de pe piața muncii. Abilitățile soft, cum ar fi scrierea unui CV, asistență la pregătirea interviului de angajare, procesul de solicitare a unui loc de muncă și alfabetizarea digitală au făcut o mare diferență. REF a oferit, de asemenea, burse pentru absolvenți, mentorat, stagii și planificare a carierei. Lecțiile învățate din program pe parcursul a 5 ani sunt că romii au nevoie de sprijin pentru a depăși barierele societale și economice în calea accesului la educație și locuri de muncă. Fără sprijin, supraviețuirea devine obiectivul lor, și nu neapărat dezvoltarea.
Săptămâna trecută, în timp ce s-a adresat Săptămânii Romilor 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că romii din UE încă se zbat în căutarea locurilor de muncă și locuințe. Are dreptate, asta trebuie să se schimbe.
De aceea, inițiativa Anul european al competențelor, care va fi lansată de Ziua Europei (9 mai), oferă guvernelor naționale o mare oportunitate de a include măsuri pentru programele de educație și formare pentru romi. Acesta va ajuta la stimularea angajatorilor să angajeze persoane de etnie romă pentru a construi o societate justă și incluzivă și, la rândul său, pentru a reduce excluderea romilor de pe piața muncii.
Europa trebuie să fie pregătită să facă față bombei demografice cu ceas, dar și să își mențină poziția de voce globală, susținând valorile democrației. Includerea comunităților de romi va ajuta UE să-și conducă economia și să devină un campion al Drepturilor Omului.
