După o creştere cu 4,3% în 2021, cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane terajouli, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Acesta este al treilea cel mai scăzut total înregistrat din 2008, când s-a început colectarea datelor, după nivelul redus din 2012 (12,93 milioane terajouli) şi 2014 (13,2 milioane terajouli).
Obiectivul UE era o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.
Între august 2022 şi martie 2023, consumul de gaze naturale al UE a scăzut cu 17,7%, comparativ cu consumul mediu de gaze înregistrat în aceleaşi luni (august – martie) între 2017 şi 2022.
Anul trecut, cei mai mari consumatori de gaze naturale au redus cererea substanţial: Germania, Italia şi Franţa au avut cel mai ridicat nivel al cererii, de 3,07 milioane terajouli (minus 15,4% faţă de 2021), 2,61 milioane terajouli (minus 9,9%) şi, respectiv, 1,54 milioane terajouli (minus 9,6%).
Analizând toate statele membre UE, cererea a scăzut în majoritatea, exceptând Irlanda şi Malta, unde a crescut uşor, cu 2,1% şi, respectiv, 1,4%.
În privinţa aprovizionării, importurile totale ale UE de gaze naturale au scăzut cu 6,6%, de la 24,67 milioane terajouli în 2021 la 23,05 milioane terajouli în 2022.
Dacă în 2021, Norvegia şi Rusia au fost principalele surse ale gazelor naturale care au intrat în UE, cu procente similare, aproape de 24%, în 2022 situaţia a fost destul de diferită. Principala sursă a gazelor naturale care au intrat în UE a fost Norvegia (24,4%), urmată de Rusia (15,3%, minus 8,3 puncte procentuale – pp comparativ cu 2021), Statele Unite (9,8%, 5,5 pp), Algeria (8,3%, 2,7 pp) şi Qatar (67,%, 2,2 pp).
