84% dintre români şi-au schimbat comportamentul privind cumpărarea băuturilor răcoritoare în ultima perioadă. Accesibilitatea preţului este cel mai des menţionat criteriu care influenţează decizia de cumpărare a băuturilor răcoritoare (50%).
Conform datelor unui studiu Reveal Marketing Research, care a evaluat comportamentul de consum al românilor în ceea ce priveşte băuturile răcoritoare şi modul în care acesta a fost influenţat de creşterile preţurilor din ultima perioadă, 86% dintre români declară că au resimţit creşterea preţurilor pentru băuturile răcoritoare.
65% susţin că au auzit de introducerea taxei pe zahăr pentru băuturile non-alcoolice care conţin adaos de zahăr, alţi îndulcitori sau arome, în timp ce 35% menţionează că nu au informaţii în acest sens.
84% dintre consumatori declară că şi-au schimbat comportamentul de cumpărare a băturilor răcoritoare în ultima perioadă, în timp ce doar 16% continuă să consume aceleaşi mărci şi cantităţi de băuturi răcoritoare cu care s-au obişnuit, fără să schimbe nimic.
Cei mai mai hotărâţi în a-şi menţine actualul stil de viaţă sunt persoanele între 45-55 ani (20%), în timp ce persoanele mature de peste 55 ani sunt cele mai predispuse să îşi modifice comportamentul de consum (10%).
Referitor la modul în care s-a schimbat comportamentul de consum al băuturilor răcoritoare, cei mai mulţi cumpără aceleaşi mărci cu care s-au obişnuit, însă mai rar (18%), în timp ce 12% cumpără mărcile preferate cu aceeaşi frecvenţă, dar caută activ preţurile cele mai mici din magazinele pe care le frecventează.
Alte alternative la care apelează românii pentru a face faţă creşterilor preţurilor, dar care să le permită să cumpere aceleaşi băuturi răcoritoare cu care s-au obişnuit sunt căutarea ofertelor de preţ pentru cantităţi mai mari sau cumpărarea unor cantităţi mai mici, ambele comportamente înregistrând scoruri similare de 11%, în timp ce 9% aleg să cumpere mărcile preferate când sunt la promoţie şi să îşi facă stocuri acasă.
Pe de altă parte, 13% dintre români au renunţat la băuturile răcoritoare cu care erau obişnuiţi, alegând mărcile cu cele mai bune oferte la raft sau cele mai accesibile la preţ, iar 10 % declară că nu mai cumpără băuturi răcoritoare, în special persoanele mature peste 55 ani (14%).
În contextul actual, marcat de instabilitate economică, cei mai mulţi dintre români sunt mai degrabă interesaţi de preţuri accesibile (50%), într-o măsură semnificativ mai mare rezidenţii din mediul rural prin comparaţie cu cei din mediul urban (58% vs. 46%).
Alte criterii foarte importante care stau la baza deciziei de cumpărare a băuturilor răcoritoare sunt reprezentate de calitatea percepută a produsului (33%), experienţa anterioară cu marca (33%) sau obişnuinţa cu gustul unei anumite mărci (31%).
Cei mai mulţi dintre români obişnuiesc să consume băuturi carbogazoase de tip cola, varianta originală – 44%, sucuri naturale sau nectaruri de fructe – 41%, băuturi carbogazoase cu arome fructate – 38% sau băuturi necarbonatate cu suc de fructe – 37%. Atât băuturile necarbonatate de tip ice tea, cât şi apa tonică înregistrează scoruri similare de 33%, apa tonică fiind preferată în măsură semnificativ mai mare de persoanele între 45-55 ani (39%).
Ca tendinţă generală, se observă că, odată cu înaintarea în vârstă, scade frecvenţa consumului de băuturi răcoritoare, în special a celor carbogazoase. Spre exemplu, Generaţia Z (18-24 ani) manifestă un interes semnificativ mai mare pentru toate băuturile carbogazoase pe bază de cola: varianta originală (51% vs. 44 % total eşantion), varianta 0 zahăr (36% vs. 28% total eşantion) sau variante cu diferite arome – lămâie, vanilie (33% vs. 23% total eşantion).
Cei mai mulţi dintre consumatori obişnuiesc să cumpere cel mai des ambalaje mai mari de 2l (39%) sau 2,5l (22%), cantităţi potrivite pentru a fi consumate acasă sau împărţite cu ceilalţi.
De asemenea, sticlele de 0,5l sunt preferate de o treime dintre consumatori (32%), ambalajul practic făcându-le potrivite, în special, pentru consumul pe drum. În plus, putem observa un interes mai ridicat de a cumpăra cantităţi mai mici de 0.5l în rândul tinerilor între 18-34 ani (39%) şi a rezidenţilor din mediul urban (35% mediu urban vs. 24% mediu rural).
