Rata anuală a inflaţiei a crescut la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73%, iar serviciile cu 10,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În această situație este aproape imposibil să ajungem la inflație de o cifră la finele anului, așa cum prognoza Banca Națională a României.
Preţurile de consum în luna februarie 2023, comparativ cu luna ianuarie 2023, au crescut cu 0,98%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,85%, al celor nealimentare cu 0,45% şi serviciilor cu 0,70%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 – februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) este 14,9%.
În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%. Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul – 1,23%, laptele – 1,01%, carnea de pasăre – 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie – 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.
Ieftiniri în grupa produselor alimentare s-au înregistrat la ulei comestibil, în februarie faţă de ianuarie, cu 1,83%.
La categoria servicii, cea mai mare scumpire, cu 3,55%, în februarie raportat la luna precedentă, s-a consemnat la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte. Chiriile au crescut cu 1,1%, îngrijirile medicale cu 1,58%, restaurante, cafenele, cantine, cu 1,57%, iar igienă şi cosmetică +1,46%.
Ieftiniri au avut loc la biletele de avion, cu 12,28%, la energia electrică – 1,33%, dar şi termică – 1,06%.
,, Este aproape sigur că inflația nu va coborî sub 10% în acest an, pentru că nu reușim că stăvilim aceste creșteri de prețuri din zone importante, cum sunt energia, gazele, zona de materii prime, care afectează puternic economia. Ce vedem noi acum scumpirea asta de 15,5% este doar o mică parte a icebergului de lunile viitoare. Gândiți-vă că ne apropiem de Paște și toți marii comercianți vor încerca să speculeze acel vârf de preț, mai ales în zona alimentară și vom avea cele mai mari scumpiri la produsele alimentare.”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu, într-o intervenție televizată.
De ce nu reușim să avem alimente mai ieftine, deși suntem producători de fructe, legume și lapte?
,,În România, politica de prețuri a ajuns să o facă, cel puțin în sectorul alimentar, hypermarketurile și supermarketurile. Ele dictează cu ce prețuri sunt aduse și vândute produsele alimentare și cu ce prețuri cumpără de la producătorii locali. Deși oul se vinde cu 0.6 bani la producătorul local, în magazine costă 1.5 lei. Am ajuns în această situație pentru că am lăsat liber accesul acestor rețele în zonele urbane și practic ele au impus un fel de monopol pe tot ce înseamnă piață liberă din punct de vedere agro-alimentar în România.”, a mai spus Negrescu.
Iar prețurile vor continua să crească pentru că mai spune Adrian Negrescu, gazele și energia s-au ieftinit, iar prețul plafonat a ajuns mai scump decât prețul actual.
,,Nu înțeleg de ce menținem în continuare plafoanele astea de prețuri la energie și gaze la nivelul stabilit la 1 ianuarie când prețurile la energie și la gaze au scăzut semnificativ sub acest barem. Adică noi oferim companiilor care vând gaze și energie posibilitatea de a vinde mai scump în România, decât în alte țări, pentru că ținem prețurile foarte sus.”, a mai spus analistul economic.
Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.
Dacă anul trecut coșul mediu de consum pentru o familie cu doi copii era estimat la 8.659 lei, potrivit datelor FES/Syndex și INS, acum cu scumpirile, coșul mediu se va apropia ușor de aproape 2.000 de euro. Este greu de dus un trai decent, iar clasa politică calculează de fiecare dată prețurile de la poarta producătorilor și nicidecum pe cele din hypermarketuri. Nici instituțiile abilitate cu controlul și verificarea prețurilor pare că nu reacționează la timp, astfel că am ajuns să avem la raft, conform datelor la nivel european aproape cel mai scump lapte și cea mai scumpă pâine.
