Ies scântei în cadrul ședinței a Coaliției, din cauza faptului că se încearcă noi variante de a atrage bani la buget și de a îmbunătăți traiul românilor, iar varianta PSD este taxarea marilor companii, în timp ce PNL vrea reducerea CAS. Contre sunt și pentru pensiile speciale, dar și în privința legilor educației.
Întrebat despre propunerea liberalilor de reducere a CAS de la 25% la 20%, liderul PSD a afirmat că adeptul unei reduceri a impozitării muncii, dar, pe de altă parte, nu se mai poate continua cu o impozitare atât de redusă a capitalului.
„Ştiţi foarte bine ca sunt unul dintre cei care de fiecare dată spune că nu putem continua cu o impozitare a muncii de 45%, dar nici nu mai putem continua cu o impozitare a capitalului atât de redusă cum este în România. Dacă dorim să ajungem la o economie cum este în Germania, trebuie să vedem exact care sunt principiile. Înţeleg aceste propuneri, sunt de acord cu ele, sunt ferm convins că totuşi la această lege grupul parlamentar al PSD va veni şi cu o impozitare a capitalului astfel încât să creăm o balanţă corectă”, a transmis preşedintele PSD.
În mod normal, reducerea CAS cu 5 procente înseamnă nici măcar 150 de lei în plus în buzunarul românilor, ceea ce înseamnă automat mai mulți bani pentru toți bugetarii. Dacă ar fi să facem un calcul la un salariu brut de 3.000 de lei, CAS-ul este de 700 de lei, dar dacă s-ar reduce la 20%, acesta ar fi de 560 de lei, ceea ce înseamnă 140 de lei în plus la salariu, iar la un salariu de 5.000 de lei, CAS-ul redus ar însemna 250 de lei în plus la salariu. Inclusiv salariul președintelui Klaus Iohannis ar crește cu aproximativ 1.800 de lei pe lună.
Varianta de a scădea contribuția la CAS ar băga în colaps sistemul de pensii, potrivit unor calcule făcute de analiști.
În schimb, PSD susține în continuarea o reformare totală după ce va prelua șefia Guvernului, astfel că social democrații vor neapărat ca marile companii să fie taxate cu 1% din cifra de afaceri. Doar că analiștii economici spun că măsura vine să descurajeze investițiile la noi în țară, nu că până acum s-ar fi făcut investiții majore. Problema nu este de fapt la a cere taxe și impozite, ci în a scrie legi și Ordonanțe care să includă toate companiile fără excepții, iar mai departe ANAF să aibă pârghiile necesare de a aduna banii de la giganți.
De cealaltă parte, dacă stăm să analizăm, statul pedepsește companiile care fac profit, dar de lista datornicilor nu se aduce mai nimic în discuție. Vorbim în primul rând despre companiile de stat care acumulează datorii de zeci de miliarde de lei și tot statul vine și le șterge.
Acestea nu sunt singurele dispute, Coaliția trebuie să cadă de acord și asupra legilor educației.
Pensiile speciale momentan sunt blocate în Senat, iar Marcel Ciolacu spune că Guvernul trebuie să vină cu variante. Doar că aceste pase nu fac decât să țină blocați banii din PNRR.
În privința legilor educației, sunt multe modificări ce ar urma să fie făcute, printre care în privința calendarului examenelor, salarizarea profesorilor, înființarea de noi instituții.
„Formulele reformate pentru examenul de admitere la liceu” vor fi aplicate pentru „cei care intră în clasa a V-a în anul următor adoptări legii, deci peste patru ani. În cazul Bacalaureatului în formulă nouă, el va fi aplicat doar pentru cei care intră în clasa a IX-a şi urmează programele şi planurile cadru revizuite la liceu. Acolo ne putem muta chiar la cinci ani de la momentul adoptări legii încolo”, spunea Ligia Deca zilele trecute.
Cert este că de anul viitor vom avea alte modificări și majoritatea ar putea fi cele propuse de social-democrați, mai ales că șefia Guvernului va urma să fie preluată de PSD.
