Invitaţia de a expune adresată Alexandrei Teacă de către o galerie londoneze nu este de loc întâmplătoare. Artistă plastică consacrată dar şi arhitectă, Alexandra Teacă este cofondatoare a Grupului Artistic „METAVISION“ cu scopul declarat de a înţelege menirea actuală a artistului prin atragerea atenţiei asupra pericolelor ce afectează natura. Grupul consideră că arta are mijloacele sale proprii de comunicare, de a schimba comportamentele şi mentalităţile umane şi de a salva Pământul. Arca lui Noe, Universul lui Dali, Biomorfism, Biodiversitate, Bluza românească, Revery at Isabela Plantation sunt câteva dintre incitantele titluri dintre cele 11 lucrări expuse de Alexandra Teacă la Galeria Leigh.
De altfel, aşa cum ne-a comunicat autoarea lucrărilor, scopul expoziţiei a fost de a omagia viața și importanța ei pe Pământ, de a atrage atenția asupra pericolelor ce pândesc natura, și totodată frumusețea și fragilitatea acesteia, adică exact ce exprimă Alexandra Teacă în lucrările sale.
În continuare expunem idei conceptuale şi comentarii asupra galeriei transmise de către artistă, însoţite de un motto: „Dumnezeu este frumuseţea. Frumosul este dragostea pentru Dumnezeu, este tot ceea ce mintea poate să vadă şi ochiul nu”. (Regina Maria)
“Invitația de a expune la Leigh Gallery din Londra a fost o surpriză și o bucurie pentru mine, și se datorează faptului că această galerie promovează initiativa și libertatea de exprimare în artă nu numai a importanților artiști locali, dar și a celor din alte zone geografice. În cazul meu, propunerea a fost susținută de o veche prietenă din facultate, Doina Moss, o talentată artistă și arhitectă cu dublă cetățenie română și engleză, a cărei prietenie a reînflorit în ultimi ani, regăsind aceeași pasiune pentru pictură, aceeași emoție și dorință de reprezentare a naturii și a spectacolului pe care îl oferă.
Consider că fiecare artist are o preocupare proprie și o manieră proprie pentru a arăta frumusețea naturii sau frumusețea sufletului uman, dar de multe ori artiștii dezvăluie prin sensibilitatea lor, nu numai frumusețea, dar și durerea, problemele ignorate sau lăsate în umbră, iar prin perseverența și gândurile lor își exprimă dorința lor de a schimba lumea, de a contribui la salvarea și armonia pe Terra.
Consider că arta are mijloacele sale proprii de comunicare, de a schimba comportamentele și mentalitățile umane, de a surprinde problemele esențiale ale Terrei.
Mesajul artistic este de a înțelege, de a arăta punctele slabe ale biodiversității Pământului și amenințările continue reprezentate de intervențiile umane asupra naturii. De aceea pictura poate deveni uneori ca pictură-manifest, de a semnala efectele distructive din natură produse ca urmare a acțiunilor și activităților umane.
O parte dintre aceste picturi, grupate pe diferite teme care tratează problemele esențiale ale Terrei, le-am expus în această galerie londoneză – Leigh Gallery, considerând că această procupare trebuie să fie comună, că fiecare individ aparținând oricărei zone geografice, trebuie să se implice și să contribuie prin mijloace proprii la salvarea planetei. Consider că a existat dintotdeauna o legătură deosebită între creatorul de artă și natură, iar fără această dragoste, artistul nu ar fi reprezentat natura vreme de secole până la momentul apariția artei abstracte, non-figurative, expresie a interiorității umane. Astfel, artistul devine o persoană puternică, și responsabilă cu tot ceea ce se întâmplă în natură. Poate nu întâmplător pictorii, artiștii au anumite calități extrasenzoriale, pot anticipa, pot vizualiza, pot interpreta anumite semne în legătură cu Universul, pot comunica despre anumite descoperiri sau descifrări ce se află în spatele lucrurilor vizibile.
De aceea, artiștii pot acționa direct, de la semn la semn, pot interveni în simbolistica lucrurilor, pot schimba, pot interveni în real prin puterea gândului, a semnificației acestuia, mai ales prin modalitatea lor de expresie .
Ne aflăm într-un moment al istoriei în care natura, biodiversitatea se află într-un real impas. Consider că a sosit momentul în care rolul pictorilor, al artiștilor este de a trage un semnal de alarmă asupra pericolelor care pândesc Pământul și în general viața pe Terra,
Prin pictură încercăm să semnalăm nu numai aceste pericole, dar și asemănările care există în natură, care se răsfrâng de la o specie la alta, prin preluări de forme din lumea vegetală, sau animală, preluări care se regăsesc nu numai în viața reală, dar și la nivelul construcțiilor de arhitectură organică, și care se bazează pe biomorfism, bionică, și biomimetism, propunându-și modele de dezvoltare inspirate din acest mimetism al naturii și al ecosistemelor naturale.
Așadar și în pictură, (ca de altfel și în arhitectură), încercăm să arătăm acest paralelism care există între obiectul reprezentat și organismul biologic de la care provine inspirația.
Expoziția ”Între biodiverisitate și biomorfism” reprezintă nouă viziune care să exprime frumusețea și fragilitatea lumii în care trăim. Picturile, îndreptate către libertatea culorilor și simplificarea formelor, reprezintă o încercare de căutare a esențelor, care pot face distincție între bine și rău, pot influența gândirea asupra anumitor aspecte importante ale realității.
Prin pictură intenționăm să scoatem în evidentă experiențele spectaculoase ale umanității, să sugerăm posibilitatea existenței unor lumi paralele și să atragem atenția asupra efemerității condiției umane și a naturii.
Expoziția abordează și teme universale ale omenirii, printre care: Arborele vieții sau Arca lui Noe, care evidențiază continuitatea vieții pe Pământ din vremuri imomoriale. Fără Arca lui Noe și iubirea față de fiecare creatură a Pământului, omenirea n-ar fi existat. Ar fi existat un Pământ pustiu, fără viață. Viața înseamnă iubire.
Am compus o lucrare ”Universul lui Dali” în care am imaginat apariția lui în port Lygat, cu o floare într-o mustață și un melc în cealaltă, încercând să ne atragă atenția asupra efemerității și fragilității lumii în care trăim.
Picturile reflectă sentimentele interioare, ilustrând nu numai realitatea percepută, ci și metamorfoza lucrurilor, diluarea spațiului și a timpului și o nouă viziune despre schimbările continue ale naturii.
Expoziția intenționează să aducă elemente inovatoare din punct de vedere al formei și a conținutului, să descopere noi tehnici și procedee picturale, să exprime adevăruri ascunse, să inducă meditație și armonie, să caute esența lucrurilor și a fenomenulor și să prezinte o nouă modalitate de exprimare în artă, reflectând o parte din noile tendințe ale artei contemporane.
Primirea călduroasă de care am avut parte la Leigh Gallery nu poate fi descrisă în cuvinte. Șarmul englezesc al artiștilor locali era dublat de emoția și veselia artiștilor români prezenți la vernisaj, care mă așteptau la intrare deja cu paharele de șampanie. Pe această cale, îmi exprim încă o dată mulțumirile mele reprezentanților de la Leigh Gallery, în special lui Leigh Warnick și deosebitei artiste Doina Moss.
Expoziția aduce un omagiu frumuseţii văzute sau nevăzute, reale sau ireale, dăruită de Dumnezeu pe Pământ.”
