Un tenor fabulos, cu un registru vocal impresionant și o tehnică excelentă, un artist clasic crossover care se bucură de un fabulos succes pe întreg mapamondul, cu 19 albume în palmares și peste 7 milioane de copii vândute în întreaga lume, Mario Frangoulis calcă pe urmele granzilor: “Andrea Boceli, move over!”, titrează Daily News, în timp ce CNN recunoaște că „lumea lui Frangoulis este distilată până la sunet pur, doar voce”. Combină clasicul cu contemporanul, amestecând cu ușurință opera cu pop, rock, folk, soul sau world music, a împărțit scena cu personalități precum Sarah Brightman, Placido Domingo, Montserrat Caballe, José Carreras, Liu Huan, Lara Fabian, Klaus Meine sau Angela Gheorghiu și a cântat cu cele mai bune orchestre ale lumii, de la Boston Pops la Chicago Symphony, Filarmonica din Tokyo, Opera Novaya din Moscova, Royal Simphony Orchestra sau Orchestra Filarmonică din Londra.
Născut în Africa și crescut în Grecia, Mario Frangoulis a studiat în Marea Britanie, la Londra. Era încă elev la London’s Guildhall School of Music când Sir Andrew Lloyd Webber l-a distribuit în rolul lui Raoul din „Fantoma de la Operă”, performanță ce i-a adus aplauzele publicului și laudele criticilor. Și-a descoperit înclinația către operă odată cu spectacolul „The King and I” de Rodger și Hammerstein, alături de legendara soprană americană Barbara Cook și Orchestra BBC, sub bagheta lui Wally Harper. A urmat câștigarea bursei Maria Callas și a concursului Pavarotti, care i-au deschis drumul spre Italia pentru a studia cu tenorul Carlo Bergonzi. La Roma a avut ocazia să-l cunoască și să-l impresioneze profund pe Nicole Rescigno, dirijorul favorit al Mariei Callas, căruia i-a devenit student. Și nu doar lui, ci și aclamatului Alfredo Kraus, considerat de specialiști drept unul dintre cei mai buni tenori de la sfârșitul secolului XX, un veritabil reprezentant al generației de aur alături de Enrico Caruso, Franco Corelli, Mario del Monaco sau Luciano Pavarotti. Mario Frangoulis a fost singurul elev privat pe care Kraus l-a acceptat vreodată.
A continuat să-și cultive talentul la faimoasa școală de muzică Juilliard din New York, studiind cu soprana Dodi Protero, sub îndrumarea lui Marilyn Horne. Cariera sa a decolat spectaculos însă abia după ce a ajuns în atenția lui Peter Gelb, șeful casei de discuri Sony Classical, actualmente director artistic al Metropolitan Opera din New York. De-atunci și până acum, Mario a lansat nu mai puțin de 19 albume și a vândut 7 milioane de copii în întreaga lume. A început în 2002 cu albumul “Sometimes I Dream”, urmat la patru ani distanță de „Follow Your Heart”.
De-a lungul carierei sale, Mario și-a folosit atât talentul ca solist, cât și ca actor: de la Tony din „West Side Story” la La Scala din Milano (ales dintre mii de concurenți) la Alfred Drake în muzicalul „Kiss Me Kate” al lui Cole Porters. Varietatea registrelor stilistice pe care le acoperă nu se oprește aici: a intepretat piesa “So In Love” în filmul „De Lovely” alături de pop icon-ul Lara Fabian, a readus la viață tragedii antice grecești cu roluri epice precum Dionysus, Achilles (în timpul Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004) și a ridicat în picioare publicul în amfiteatre legendare precum teatrul antic Epidaurus din Grecia (monument UNESCO) sau teatrul Pergamon din Turcia cu interpretarea lui Prometeu.
În 2012, la invitația lui Robin Gibb (The Bee Gees) Mario, înregistează “Daybreak”, ultima piesă pe care Robin a scris-o vreodată, parte a compoziției „Titanic Requiem”. Un an mai târziu, Mario a interpretat această piesă în memoria lui Gibb, într-un concert emoționant – alături de istorica orchestră Boston Pops – difuzat de televiziunea publică americană.
