Dacă în 15 luni nu s-a reușit nici măcar să se încheie contracte privind execuția lucrărilor de modernizare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este greu de crezut că în următoarele 40 de luni se vor cheltui cele 29,2 miliarde de euro.
Intențiile au fost bune prin atragerea de fonduri europene prin PNRR pentru modernizarea și digitalizarea țării, doar că de la sfârșitul lunii septembrie 2021, de la semnarea acordului, și până la sfârșitului anului 2022, s-a cam bătut pasul pe loc. Desigur, Guvernul a avut de îndeplinit ținte și jaloane, iar de fiecare dată acestea au fost făcute pe ultima sută de metri sau amânate. Teoretic, Executivul ne spune că este respectat graficul privind execuția lucrărilor de modernizare la nivelul țării și parcă nici nu se grăbește nimeni. Doar că românii așteaptă să vadă spitale modernizate sau nou construite, creșe și grădinițe nou construite, așa cum au fost promise, reîmpădurirea țării și totodată stopat jaful din pădurile noastre, digitalizarea la nivelul instituțiilor locale și centrale, un sistem de transport asemenea țărilor membre ale Uniunii Europene. Acestea fiind câteva dintre promisiunile pe care le-am tot auzit de la noul Guvern instalat la Palatul Victoria în urmă cu aproape 13 luni.
Abia pe 16 decembrie au fost semnate brusc mai multe acte printre care și contractul privind perfecționarea angajaților în domeniul tehnologiilor avansate, ne informează Guvernul care spune că a alocat un buget total al investiției este de 36 milioane de euro, fără TVA, aceasta fiind valoarea totală nerambursabilă a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul Schemei de ajutor de minimis pentru perfecționarea/recalificarea angajaților din societăți. De asemenea, ministrul Cseke Attila ne-a informat că tot pe 16 decembrie, au fost semnate 30 de noi contracte în valoare totală de 305 milioane de lei. Prin această componentă din PNRR, Ministerul Dezvoltării spune că va construi 5.522 de locuințe pentru tineri și specialiști din sănătate și învățământ, eficiente din punct de vedere energetic.
Tot cu întârziere, de la ministerul educației ni s-a transmis că a fost încheiat un contract peste un miliard de euro din PNRR pentru dotarea şcolilor.
„Pentru prima dată în istoria educaţiei, alocăm peste un miliard de euro, valoare eligibilă din PNRR, fără TVA, pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe pentru implementarea obiectivelor din proiectul România educată”, a declarat Ligia Deca, ministrul Educaţiei. Vor fi finanţate trei tipuri de investiţii. Primul vizează digitalizarea mediilor de învăţare, unde vor fi echipate tehnologic 3.600 de şcoli, 5.200 de laboratoare de informatică şi 909 de laboratoare informatice din şcolile de educaţie şi formare profesională. Acesta este planul ministerului educației, doar că și în acest caz suntem curioși dacă vor reuși să se ocupe de modernizarea fizică, pentru că la noi pare că durează o veșnicie doar scrierea unor proiecte, apoi licitația, apoi construcția în sine și recepția lucrărilor.
Până acum, PSD ne-a ținut ocupați cu ideea și speranța că vor renegocia PNRR, iar cele două vizite ale lor la Bruxelles pare că au fost mai mult excursii pentru că de rezolvat nu s-a rezolvat nimic.
În momentul de față, țara noastră are aproximativ 20% din banii din PNRR, bani pe care încă nu s-a apucat să îi cheltuie.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis recent Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil.
„Ne-am respectat angajamentul asumat de a transmite către Comisie cea de-a doua cerere de plată din PNRR, împreună cu documentația care atestă îndeplinirea celor 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din acest an. Sunt aspecte foarte importante pe care a trebuit să le reglementăm, printre care decarbonarea, cloud-ul guvernamental sau interoperabilitatea bazelor de date.”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. În cazul în care țara noastră nu va reuși să cheltuie banii, românii trebuie să plătească oricum dobânzi la sumele împrumutate.