La data de 13 decembrie se stabilește programul definitiv al Consiliului European din 15 decembrie 2022. Dacă acest program nu va include subiectul Schengen, România trebuie să convingă Austria până la următorul Consiliu JAI, care este programat în martie 2023, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
Ministrul Bode s-a referit la Consiliul JAI din martie 2023 într-o declarație transmisă la data de 12 decembrie 2022. În perspectiva Consiliului JAI, ministrul de Interne a estimat că România ar putea convinge Austria invocând argumentul că polițiști români au colaborat cu polițiști austrieci și că, în cadrul acestei colaborări, au reușit să combată infracționalitatea la Viena.
După ședința JAI din 8 decembrie 2022 (cea în care România a fost blocată de Austria), ministrul român de Interne a trimis scrisori de mulțumire către toți omologii lui din țările care au susținut România. Practic, toate cele 26 de țări membre Schengen au fost de partea României, cu o singură excepție: Austria. Ce-i drept, și Olanda a votat împotriva României, ca și Austria. Dar Olanda a precizat că votează împotriva României doar pentru că este obligată să voteze „la pachet” România și Bulgaria și că votul negativ al Olandei este la adresa Bulgariei, nu la adresa României. În ședința JAI din 8 decembrie, România ceruse să fie „decuplată” de Bulgaria, astfel încât votul pentru România să nu fie conexat cu cel pentru Bulgaria. Dar această cerere de „decuplare” n-a fost aprobată întrucât s-a opus Bulgaria. Dacă România era analizată singură, avea vot pozitiv și de la Olanda. Dar probabil că România tot nu intra în Schengen, din cauza votului negativ al Austriei.
În martie 2023 se va desfășura un Consiliu JAI ordinar, a precizat ministrul Bode. Consiliile JAI (Justiție – Afaceri Interne) se desfășoară la nivel de miniștri de Interne și de miniștri de Justiție. Subiectul Schengen se discută pe componenta Afaceri Interne, deci între miniștrii de Interne din țările membre Schengen.
Dar până la Consiliul JAI din martie 2023, la 15 decembrie 2022, adică peste două zile, este programat, la Bruxelles, Consiliul European. Acest tip de reuniune se defășoară la nivel de șefi de state sau de guverne. Austria este reprezentată în Consiliul European de cancelarul Karl Nehammer, care s-a declarat împotriva României în Schengen. România este reprezentată în Consiliul European de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi provizorie a reuniunii din 15 decembrie nu figura subiectul Schengen. Programul preliminar era următorul: Adoptarea ordinii de zi; Ucraina / Rusia; Energie și economie; Securitate și apărare; Vecinătatea sudică; Relații externe.
Teoretic, este posibil ca România să solicite adăugarea pe ordinea de zi a Consiliului European subiectul Schengen. Într-o asemenea ipoteză, președintele Iohannis ar trebui să-l convingă personal pe cancelarul Nehammer să accepte intrarea României în Schengen sau, măcar, să nu se opună. O decizie în Consiliul European nu înlocuiește un aviz în Consiliul JAI. Dar întrucât Consiliul European este format din politicieni de rang mai înalt decât cei din JAI, decizia Consiliului European are mai multă influență decât un aviz JAI. Consiliul European ar putea inclusiv să aprobe convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului JAI, care să reanalizeze subiectul Schengen. „Ar fi greșit să nu menținem subiectul pe agenda europeană pentru că dacă nu o facem noi, nu are cine să o facă. Evident, fără populisme sau acțiuni extreme, ci cu profesionalism și cu demersuri instituționale în acord cu regulamentele europene, pentru a arăta, încă o dată, că România este un membru responsabil al Uniunii Europene și poate asigura securitatea și dezvoltarea acesteia”, consideră europarlamentarul Victor Negrescu.
Europarlamentarul Victor Negrescu anunța, luni, că în Consiliul Afaceri Generale se poate obține suplimentarea ordinii de zi a Consiliului European din 15 decembrie 2022. „Are loc Consiliul Afaceri Generale în cadrul căruia se setează, conform articolul 2 din Regulamentul de procedură al Consiliului European, ordinea de zi pentru Consiliul European ce va avea loc joi 15 decembrie”.
„În contextul în care Consiliul European este un for în care deciziile se iau consensual, putem pune presiune pe Cancelarul austriac, să subliniem faptul că prin decizia sa a izolat Austria și, totodată, să solicităm convocarea unui Consiliu de Justiție și Afaceri Interne extraordinar, așa cum a propus Președinția cehă la Consiliul UE, sau să obținem un calendar ferm de aderare pentru anul viitor”
Victor Negrescu,
Europarlamentar
Dacă se păstrează procedura uzuală (nu cu intervenții prin Consiliul European), alte etape de extindere a Spațiului Schengen se vor aproba în reuniunile Consiliului JAI. Iar pe această procedură, europarlamentarul Eugen Tomac s-a declarat sceptic privind șansele rapide ale României. Tomac este de părere că România va avea șanse reale abia în anul 2025.
„Oricine încearcă să aducă în discuție o aderare mai devreme de 2025 nu înțelege mecanismele UE. E nevoie de o decizie JAI. Această decizie poate fi luată doar dacă țara care deține Președinția rotativă a Consiliului UE propune extinderea Schengen. Am studiat prioritățile Suediei la Președinția Consiliului UE. Nu există nicio referire la extindere”
Eugen Tomac,
Europarlamentar
Președinția cehă a Consiliului UE a adus pe ordinea de zi a JAI subiectul Schengen, în decembrie 2022. Dar Președinția rotativă urmează a fi preluată de Suedia, care nu are în plan extinderea Schengen.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
