19.2 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăOp & EdOpiniiEducația financiară în contextul crizelor suprapuse

Educația financiară în contextul crizelor suprapuse

Contextual actual este caracterizat de o serie de crize suprapuse: pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina, disfuncționalități în lanțurile de producție și distribuție, criza energetică, inflația, schimbările climatice, îmbătrânirea populației în țările dezvoltate. În același timp, nu putem ignora mediul dominat de incertitudine și impredictibilitate, iar a fi flexibil și adaptabil la schimbare devine o necesitate, deoarece, așa cum spunea J. Stiglitz, dezvoltarea înseamnă transformarea vieții oamenilor, nu doar a economiilor.

Dacă analizăm evoluția economiei mondiale în ultimii doi ani, observăm că după revenirea din 2021 (s-a înregistrat o creștere de 6%), în 2022 economia globală a fost marcată de o încetinire (3,2%, conform estimărilor FMI – World Economic Outlook, oct 2022). Criza pandemică ce a fost urmată de alte crize a necesitat un răspuns ferm din partea guvernelor lumii. Astfel, s-au instituit ample programe de sprijin la nivel guvernamental, dar și internațional (ex. Next Generation EU; în SUA,  Congresul a adoptat 4 legi în 2020, ulterior măsuri suplimentare – prin Consolidated Appropriations Act, American Rescue Plan Act 2021).

Este ușor de observat faptul că redresarea este inegală, iar tensiunile geopolitice sunt evidente, ceea ce necesită o continuare a luptei pentru reducerea inegalității dintre țări și în societate.

În acest sens, educația financiară reprezintă una dintre pârghiile necesar a fi utilizate, cu impact pe termen mediul și lung.

Nu putem să ignorăm  faptul că o consecință în mod cert pozitivă a situației ultimilor ani este reprezentată de integrarea tehnologiei digitale în toate aspectele vieții sociale și de accelerarea digitalizării în multe sectoare, cu impact asupra consumatorilor și a modelelor de afaceri.

Și sistemul financiar trece printr-o serie de transformări datorate digitalizării, care prezintă ca avantaje – reducerea costurilor, creșterea eficienței și a competitivității, creșterea incluziunii financiare. Există însă și o serie de riscuri – riscuri de securitate, atacuri cibernetice, creșterea rapidă a sectorului financiar paralel (shadow banking). Sectorul financiar are în față un 2023 dificil, dar vestea bună este că sectorul și-a îmbunătățit reziliența în ultimii ani.

Trendurile care vor persista se referă la: o cerere mai mare pentru servicii financiare digitalizate, creșterea incluziunii financiare, accentuarea nevoilor de economisire pentru populația vârstnică, personalizarea serviciilor în funcție de nevoile consumatorilor individuali, modificări în relația client-bancă (prin intensificarea interacțiunii online), preocuparea pentru satisfacția consumatorilor, creșterea securității în utilizare.

Importanța educației financiare în tot acest context crește și capătă noi dimensiuni care depășesc aria inițială de îmbunătățire a gradului de înțelegere a conceptelor financiare de bază.

Organismele europene și internaționale prioritizează importanța educației financiare (băncile centrale, OECD, Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială).

Banca Mondială afirmă că educația financiară este esențială pentru reducerea sărăciei și promovarea prosperității în societate. Agenda 2030 ONU stabilește garantarea educației de calitate ca o prioritate și un vector cheie pentru reducerea inegalității sociale.

Creșterea efortului privind educația financiară este argumentată de: dinamismul sistemului financiar, necesitatea asigurării stabilității sistemului, studiile demonstrând legătura cu educația financiară, schimbările în comportamentul consumatorului, diversificarea serviciilor, dualitatea tradiție – inovare.

Există și segmente ale populației care sunt mai puțin familiarizate cu progresele tehnologice și, prin urmare, sunt expuse riscului de excludere financiară.

Trebuie să oferim populației cunoștințele necesare pentru a interacționa adecvat cu noile medii digitale și să le dăm posibilitatea să înțeleagă produsele financiare care le sunt oferite și, astfel, să își poată gestiona corect finanțele personale.

De asemenea, în ultimii ani, a devenit evidentă necesitatea de a accelera tranziția către o economie circulară, cu emisii reduse de carbon. Aici, sectorul financiar va juca un rol cheie în promovarea finanțării durabile și în înțelegerea conceptelor-cheie de către populație.

Educația financiară are multe beneficii dovedite, dar ea singură nu este suficientă pentru a gestiona provocările economice induse de crizele actuale. Cu toate acestea, este necesară pentru gestionarea corectă și eficientă a diferitelor opțiuni financiare disponibile. Instruirea și informarea ne sporesc protecția împotriva opțiunilor financiare nepotrivite. Dacă discutăm despre reziliența economiilor, trebuie să subliniem că aceasta provine și din educația financiară a cetățenilor.

Pare mai actuală ca niciodată semnificația unui citat al lui Mac Duke (The Strategist): “Financial education is more valuable than money”, care evidențiază că într-o eră a cunoașterii, a crizelor suprapuse, a adâncirii inegalităților, un drum care să asigure creșterea nivelului de convergență spre o societate dezvoltată nu poate fi construit fără să înțelegem importanța educației financiare.

Citește și:

Leonardo Badea (BNR): Soluțiile de reconstrucție economică trebuie să țintească și viitorul

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Cele mai citite

Președintele Iohannis va fi decorat de Atlantic Council, la Washington

Președintele Klaus Iohannis va fi decorat de Atlantic Council, într-o ceremonie care se va desfășura la Washington, în ziua de 8 mai 2024. Președintele Iohannis...

Rusia – Ucraina, ziua 781. Rusia susține că “Formula de pace” va avea succes dacă Occidentul oprește livrările de arme pentru Ucraina

"Formula de pace" va avea succes dacă Occidentul oprește livrările de arme pentru Ucraina, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria...

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...
Ultima oră
Pe aceeași temă