Evoluția ROBOR de la începutul anului și până în prezent este una istorică. Românii cu credite calculate în funcție de acest indice au ajuns să plătească rate de 2-3 ori mai mari, iar autoritățile competente abia acum încep să se impună în fața băncilor, asta în timp ce statul se împrumă lunar cu miliarde de euro de la bănci.
Mulți dintre cei cu rate calculate în funcție de ROBOR au început să caute variante. Valoarea acestui indice era în ianuarie de 3% și acum depășește 8%. BNR nu a intervenit deloc, ci abia în luna august, Mugur Isărescu a ieșit public să certe băncile că „au sărit calul” cu creșterea ROBOR și „să fie mai atente la mesajele Băncii Naționale”.
Eu personal recunosc că poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, la dobânzi puternic negative. Care chiar pierd ținând banii în depozite, spunea Mugur Isărescu.
Recent Consiliului Concurenţei a efectuat mai multe controale la bănci în legătură cu posibilia înțelegere a fixării ROBOR-ului. Astfel, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a precizat că potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a ratei pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice. De altfel, inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti.
„Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare”, arată Consiliul Concurenţei.
În timp ce românii plătesc cu vârf și indesat pentru credite și statul se împrumută cu miliarde de euro lunar la dobânzi uriașe de 8-9%, datorii puse tot în contul românilor.
Cel mai bine o duc băncile în această perioadă care au făcut profit uriaș și nu au nicio jenă să îl afișeze, dimpotrivă l-au făcut public.
Raiffeisen Bank a raportat, în primele nouă luni din 2022, un profit net de 920 de milioane de lei, în creştere cu 43% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, relevă rezultatele financiare ale băncii. De altfel, soldul de credite al Raiffeisen Bank a înregistrat un avans de 27%, la finalul T3 din 2022 faţă de T3 din 2021, susţinut în principal de o creştere a activităţii de creditare pentru clienţii corporaţii, de 55%. Trendul de creştere este vizibil şi pentru clienţii IMM ai băncii, al căror stoc de credite nete a înregistrat un avans de 19%, raportat la perioada de referinţă, o contribuţie semnificativă având implementarea schemelor guvernamentale de garantare, mai spun reprezentanții grupului austriac.
Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, cu active de 140 de miliarde de lei și un profit net de 1 miliar de lei la jumătatea anului. Banca are peste 3,7 milioane de clienți și o cotă de piață de 19%.
Profitul net al Grupului BRD s-a ridicat la 617 milioane lei, în primul semestru (față de 626 milioane lei în semestrul I 2021), iar ROE s-a situat la un nivel mai mare, de 15,6% in primul semestru al acestui an (în comparație cu 12,6% în primul semestru al anului 2021), potrivit unui comunicat al băncii.
Alte nereguli ale băncilor
Românii care au luat un credit de la Raiffesen Bank, în perioada 2006 -2009, vor primi înapoi o parte din banii plătiți pentru dobânzi, susțin reprezentanții Autorității pentru Protecția Consumatorilor. Sumele urmează să fie recalculate în funcţie de dobânzile încasate de bancă pentru creditele luate în lei, euro, sau franci elvețieni. În total, sunt peste 9.000 de credite accesate, iar diferențele care urmează să fie restituite se ridică la aproximativ 19 milioane de euro, precizează comisarii ANPC.
Decizia vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat definitiv cauza prin care se constatau practici comerciale incorecte, ale Raiffeisen Bank.
Cu atâtea instituții care ar trebui să amendeze băncile și ai căror președinți sunt plătiți cu salarii de cel puțin 10.000 de euro lunar, românii nu sunt protejați sau dacă și reprimesc drepturile, acestea vin mult prea târziu.