Au trecut aproape trei luni de când de la ministerul sănătății au venit informații contradictorii privind construcția de noi spitale. Banii din PNRR au început să intre în conturi, doar că nu avem un plan de cheltuire a bugetelor. Din păcate, experiențele negative de la Colectiv, dar și din timpul pandemiei nu au fost suficiente pentru a se înțelege urgența de a avea spitale noi funcționale.
La întrebarea câte spitale noi s-au construit în țară în ultimii 30 de ani, răspunsul este că au fost zeci de promisiuni făcute, dar fără rezultate concrete. Se împlinesc aproape 7 ani de la tragedia din clubul Colectiv, atunci când autoritățile s-au văzut neputincioase în fața atâtor victime deodată. Să ne reamintim că pacienții de atunci și mulți alții nu au murit din cauza rănilor sau a bolii, ci mai degrabă din cauza infecțiilor și a lipsei de locuri bine dotate în spitale. Am avut mai bine de doi ani de pandemie, în care secțiile de terapie intensivă au fost încontinuu pline și arhi-pline de pacienți infectați cu virusul Sars-Cov2.
De la Revoluție până în prezent am avut 23 de miniștri la Sănătate, mulți dintre ei cu mandate de câteva luni și nu au putut face mai nimic concret pentru români.
Ideea unităților spitalicești regionale a apărut prima dată în 2005, într-un pachet de reformă în domeniul sănătății, când guvernul de atunci era condus de Călin Popescu Tăriceanu. Ideea a fost rostogolită și ținută sus de PSD, iar din 8 spitale, în 2016, aflam că rămân doar 3, însă au trecut de atunci alți 6 ani și spitale tot nu avem. Actualul ministru al sănătății a spus că abia de anul viitor se fac primii pași clari.
„Construcţiile încep după ce se termină proiectarea. Am spus că proiectele se termină anul viitor. Deci, nu poate să înceapă construcţia anul acesta, din moment ce proiectele se termină anul viitor”, declara Alexandru Rafila la începutul verii.
România a pierdut fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde, iar statul s-a angajat prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență), să facă unități spitalicești.
„Spitalele regionale ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2026 – 2027. Important este că proiectele pentru două dintre ele au început, proiectarea a început. Este vorba despre spitalul regional Iaşi şi Spitalul regional Cluj.”, a mai spus Rafila.
Ca să ne facem o idee, fiecare spital regional în parte are un preț de plecare de 500 de milioane de euro, bani luați deja de la Bruxelles, dar care nu au fost cheltuiți.
Spitalul Metropolitan al fostului primar Gabriela Firea costă peste 1 miliard de euro și era prevăzut să se ridice în zona de nord a Capitalei.
Nicușor Dan, actualul primar, spunea că acest proiect este realizabil doar dacă Bucureștiul obține finanțare europeană.
„Există proiecte mai mici de extindere ale spitalelor noastre, care sunt depuse pe PNRR. Sunt mult mai optimist în privinţa lor”, spunea Nicuşor Dan.
Alte promisiuni, în afara spitalelor regionale, care există doar în imaginația politicienilor
Recent, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunțat că a semnat contracte în valoare de 1,1 miliarde de euro pentru ca România să aibă spitale mai sigure. Cele mai recente 5 contracte au fost semnate pentru finanţarea spitalelor din judeţele Suceava, Dolj, Vâlcea şi Hunedoara.
„Domeniul sănătăţii publice, obiectiv de interes social major, este prioritar pentru investiţiile din fonduri nerambursabile. Aşa cum au arătat-o incidentele regretabile din anii trecuţi, culminat cu răspândirea SARS-CoV-2, fie că este pandemie sau nu, infrastructura de sănătate a României şi cadrul de furnizare a serviciilor trebuie să fie adaptate la tehnologiile moderne pentru a satisface nevoile medicale ale populaţiei. În acest sens, pot spune că este o perioadă prolifică, în care semnăm numeroase contracte pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii instalaţiilor electrice, de fluide medicale şi de ventilare şi tratare a aerului, precum şi instalarea de sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare incendii. Trebuie menţionat că separat de aceste fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020, dispunem de fonduri importante pentru domeniul medical atât în Programul Operaţional Sănătate, cât şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a transmitea Marcel Boloş.
În vara acestui an, am asistat la declarații făcute în contradictoriu între actualul ministru al sănătății Alexandru Rafila și secretarul de stat Adriana Pistol. A fost suficient ca să observăm că cei doi aveau informații diferite, ceea ce denotă lipsa de proiecte la nivelul ministerului sănătății.
În cazul în care ar exista o lege clară în Sănătate și care să fie respectată ad litteram, cu siguranță că și românii se vor putea baza pe un sistem de sănătate puternic. De altfel, contribuția la sănătate este destul de mare, iar cei 10% plătiți în această gaură ar putea fi mai degrabă folosiți mai bine de contribuabili.
