Statutul Cadrelor Militare, care reglementează situația angajaților din Ministerul Apărării Naționale, din Ministerul Afacerilor Interne și din serviciile speciale, va fi modificat. Forma lui actuală datează din anul 1995.
Aplicarea noului Statut va costa, în medie, peste 500 de milioane de lei pe an, timp de cinci ani. Vor crește veniturile bugetare dar cheltuielile bugetare vor crește și mai mult. Drept urmare, „impactul financiar” asupra bugetului de stat va fi, în medie anuală, pentru perioada anilor 2022 – 2026, de -545.033 mii lei. În anul 2022 acest impact va fi 0. În anul 2023, impactul va fi -346.188 mii lei. Suma va crește anual, urmând să ajungă, în anul 2026, la -848.922 mii lei.
Veniturile bugetare vor crește mai ales prin creșterea impozitelor pe venit. Cheltuielile bugetare vor crește mai ales la capitolul „Cheltuieli de personal”. Majorările de salarii și de pensii se vor produce pentru „realizarea unui echilibru onest între îndatoririle, obligațiile dar mai ales interzicerea şi restrângerea exercitării de către cadrele militare a unor drepturi şi libertăți și drepturile acordate acestora, precum și recunoașterea calității de militar în plan social”.
Pensie militară plus pensie suplimentară
„Cadrele militare care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau li s-a reținut
contribuția individuală la bugetul de stat beneficiază, pe lângă pensia militară de stat, și de pensie
suplimentară, calculată ca valoare procentuală din cuantumul pensiei militare deținute, astfel:
a) 3% pentru o contribuție de 5 la 15 ani; b) 6% pentru o contribuție de 15 la 25 ani; c) 9% pentru o contribuție de peste 25 ani”, precizează proiectul de lege.
Sunt considerate cadre militare persoanele care dețin grade de ofițer, maistru militar sau subofițer, inclusiv cu gradul de sergent. Acestea sunt persoanele care vor beneficia de noile drepturi.
Atunci când Legea 80 / 1995 a aprobat Statutul militarilor, România nu făcea parte nici din NATO nici din UE. În ultimii 27 de ani, Statutul a suferit zeci de modificări. Unele acte legislative, ulterioare, au încercat să rezolve unele probleme. De aceea, o nouă Lege privind Statutul Cadrelor Militare urmează a fi aprobată de Parlamentul României.
Proiectul de lege urma să fie analizat în ședința din 3 august 2022 a Guvernului României. Discuția în Guvern pe acest proiect de lege a fost amânată. Dar întrucât premierul Ciucă este general în rezervă și a fost ministrul Apărării, nu există temeri că Executivul s-ar opune proiectului.
Statutul Cadrelor Militare oferă drepturi unor miniștri civili
O serie de demnitari, chiar dacă sunt civili, vor primi automat drepturi de general.
„Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, din instituțiile
de apărare, ordine publică și securitate națională, beneficiază de drepturile materiale stabilite prin
prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grade de generali/amirali”, precizează proiectul de lege. Printre acești „generali” se vor număra, de pildă, miniștrii Vasile Dîncu și Lucian Bode. Instituțiile la care se va aplica această regulă sunt MApN, MAI, SIE, SRI, STS și SPP. Există și demnitari mai puțin cunoscuți care vor primi drepturi de generali sau amirali. Unul dintre ei este, de exemplu, Eduard Bachide, numit secretar de stat în MApN acum trei luni. Secretarul de stat Bachide este civil, fiind absolvent al unei universități controversate, Bioterra, apoi al unui masterat în Agronomie.
Prevederi importante din viitorul Statut se referă la starea de alertă, de urgență, de asediu, de mobilizare și de război. Ele au fost concepute probabil după starea de urgență de la începutul pandemiei, precum și ca măsură de precauție în eventualitatea agravării actualului război din Ucraina.
Obligații pentru starea de urgență sau de război
„Cadrele militare în rezervă pot fi concentrate sau pot fi mobilizate”, precizează proiectul de lege. Potrivit acestuia, „la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, precum și la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, exercitarea altor funcții sau ocupații de către cadrele militare în rezervă chemate conform datelor din ordinul de chemare se suspendă, de drept, de la data prezentării la unitatea militară”.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, le explica militarilor din MApN că în contractul lor de serviciu scrie „cu preţul vieţii”. „Nu scrie în niciun alt contract al nostru, ale celorlalţi din societate, acest lucru”, sublinia Vasile Dîncu. Totuși, ca ministru al Apărării, el va primi „drepturi materiale” de general.
„Românii vor înţelege în foarte scurt timp că militarii au nevoie de respectul demnităţii lor, de salarii şi locuri de muncă decente pentru ei şi pentru familiile lor, vor înţelege că pensiile militare nu sunt pensii speciale şi că fac parte din modalitatea prin care ţara se pregăteşte pentru ce este mai rău într-o anumită situaţie”
Vasile Dîncu,
Ministrul Apărării Naționale
Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirma că pensiile militarilor sunt cu totul altceva decât pensiile speciale. Spre deosebire de pensiile speciale, „în cazul nostru, al pensiilor ocupaționale, nicio pensie nu este mai mare decât veniturile înregistrate”, susținea ministrul Afacerilor Interne.
„Militarii, jandarmii, polițiștii sunt în timpul activității blocați în anumite activități, nu au dreptul să desfășoare afaceri, nu au dreptul să se asocieze. Legiuitorul a considerat că la finalul carierei, militarii beneficiază de o pensie ocupațională, de serviciu, care nu este pe principiul contributivității, ci este pe un principiu stabilit de legiuitor, în cazul nostru media a șase salarii”
Lucian Bode,
Ministrul Afacerilor Interne
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
