S-a tot discutat despre stadioanele noi pe care țara noastră trebuie să le pună la dispoziția echipelor calificate, și au rămas, în continuare, mari semne de întrebare. După ce s-a renunțat la stadionul Dinamo din Șoseaua Ștefan cel Mare (care nu se știe când și dacă va mai fi ridicat), s-a renunțat și la linia de metrou ce trebuia să lege Gara de Nord de Aeroportul Internațional Otopeni și sunt semne clare că se va renunța și la linia de tren care să facă legătura între aceste obiective. Concluzia este clară: la capitolul infrastructură, avem șanse infime de a ne califica la EURO.
Dar Bucureștiul are o arenă, până nu demult considerată foarte cochetă, lăsată însă în paragină. Este vorba de stadionul Cotroceni, administrat de Banca Națională a României. Bijuteria din Parcul cu Platani este însă acum o ruină, unde maldărele de scaune sunt aruncate pe tribunele invadate de buruieni, iar la tribuna oficială se mai vede câte un maidanez scoțând capul printr-o fereastră spartă.
Conducerea BNR ține însă închisă această arenă (teoretic, deschisă unor competiții obscure), doar să nu o dea în administrare Primăriei Capitalei sau Guvernului. Dar această arenă nu este pentru oricine… Acum câțiva ani, alături de un prieten din presă, am făcut o scurtă vizită la stadionul din Cotroceni. Era iarnă și tribunele erau acoperite de zăpadă. Prietenul meu, curios, l-a întrebat pe paznicul de la stadion de ce nu sunt deszăpezite tribunele. Explicația a fost de-a dreptul halucinantă: în weekend, mai vine domnul Isărescu și se dă, cu copiii, cu ATV-ul, pe tribune. Adevărul este că ar fi și păcat să nu te distrezi pe o asemenea moșie, când ești convins că nimeni nu te poate trage la răspundere și de fiecare dată te mai așteaptă un mandat de „zeu al Băncii Naționale“.
Aceeași poveste și în cazul arenelor de tenis ale BNR. Și acolo „Nașul“ de la Bancă nu vrea să fie deranjat, chiar dacă Bucureștiul a pierdut, pe acest motiv, organizarea unui turneu de tenis important. Dar nu poți să-l obligi pe șeful BNR să investească în modernizarea acestor arene doar că vor cetățenii Bucureștiului… Pe cine interesează părerea lor? În esență, guvernatorul Băncii Naționale nu este votat de oamenii de rând.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a primit votul plenului reunit al celor două Camere pentru un nou mandat la şefia Băncii Naţionale. Isărescu a avut 300 de voturi „pentru“ și 15 „împotrivă“.
De asemenea, au fost validaţi şi membrii propuşi pentru Consiliul de Administraţie al BNR, respectiv Florin Georgescu – prim-viceguvernator al BNR, Leonardo Badea – viceguvernator, Eugen Nicolăescu – viceguvernator, Balint Csaba, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Dan Radu Ruşanu şi Virgiliu Jorj Stoenescu.
Mugur Isărescu este guvernatorul de bancă centrală cu cea mai mare vechime în funcţie la nivel mondial, după revoluție încoace mandatul său întrerupându-se doar pentru 11 luni, în perioada decembrie 1999–noiembrie 2000, când a fost premier.
„Cred că acest nou Consiliu va depune toate eforturile, va depune întreaga capacitate profesională pentru îndeplinirea mandatului care îi este încredinţat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Băncii Naţionale. Aş adăuga, aşa cum am spus şi în comisiile de specialitate, că avem şi un mandat nou, hotărât prin programul de aderare la zona euro, la care Banca Naţională, împreună cu Guvernul, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu Academia Română, cu sprijinul Preşedinţiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregătirea aderării României la zona euro. Avem un mandat ambiţios, cu multe provocări“, a spus Isărescu.
Pentru domnul guvernator, trecerea României în zona euro poate fi un obiectiv, într-adevăr, dar este evident că nu la EURO 2020.
