Negocierile de aderare pentru Macedonia de Nord și Albania au început marți la Bruxelles. Acesta a fost descris ca fiind un „moment istoric” pentru cele două țări din Balcanii de Vest și pentru Uniunea Europeană.
„Ce moment istoric”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul unei conferințe de presă, notează Euronews.
„Poporul albanez și cel din Macedonia de Nord merită acest lucru, iar noi toți vom avea de câștigat atunci când, într-o zi, vom primi Albania și Macedonia de Nord ca membri cu drepturi depline în Uniunea noastră Europene”, a adăugat ea.
Pentru Macedonia de Nord, acest moment a durat 17 ani, deoarece această țară de două milioane de locuitori a devenit țară candidată pentru prima dată în 2005. Însă drumul său spre aderarea la UE a fost pavat până acum cu veto-uri.
Primul obstacol a venit din partea Greciei, care a cerut schimbarea numelui țării. Acest lucru a fost rezolvat prin acordul de la Prespa din 2018, prin care Skopje a acceptat să adauge „Nord” la numele său. Apoi, Franța a pus o altă piedică, cerând reformarea întregului proces de extindere și, în cele din urmă, Bulgaria s-a opus și ea, cerând recunoașterea legăturilor culturale și istorice.
Acest ultim veto a fost ridicat la sfârșitul lunii trecute, după ce președinția franceză de atunci a UE a înaintat o propunere acceptată de ambele părți, conform căreia Macedonia de Nord va trebui să își modifice constituția pentru a recunoaște o minoritate etnică bulgară.
Procesul lent de aderare a Macedoniei de Nord și a Albaniei, precum și a altor țări din Balcanii de Vest, printre care Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Serbia, a fost marcat de acuzații de standarde duble și ipocrizie la adresa UE.
Cele două țări din Balcanii de Vest au depus toate eforturile necesare în calitate de țări candidate pentru a consolida statul de drept, pentru a crea instrumentele necesare pentru a lupta eficient împotriva corupției, precum și pentru a proteja independența mass-media și a societății civile. Cu toate acestea, în ciuda faptului că Bruxelles-ul a afirmat în repetate rânduri că procesul este „bazat pe merit”, progresele din partea UE nu s-au materializat.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
