Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iulia Scântei, propusă de PNL pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională(CCR), a afirmat miercuri că, în următoarea decadă, această instituţie are rolul „de a se transparentiza” către societatea românească.
Iulia Scântei, unul dintre cei trei candidaţi propuşi în locul Monei Pivniceru, căreia îi expiră mandatul în luna iunie, a fost audiată miercuri în Comisia juridică a Senatului.
„Cea mai importantă provocare pe care Curtea Constituţională trebuie să o facă şi membrii Curţii să o aibă în vedere în următoarea decadă, în următoarea epocă a activităţii acestei importante autorităţi a statului român, este aceea de a se transparentiza, de a se redeschide către societatea românească şi către oameni, cu singurul scop de a face cunoscut mai bine rolul şi funcţiile sale de către fiecare cetăţean şi de către fiecare autoritate. Când criticăm activitatea CCR, uităm că rolul ei fundamental, acela de garant al supremaţiei Constituţiei, are în vedere protecţia pe care trebuie să o ofere de fapt drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi mai puţin să stăm atenţi pe ceea ce e mai de interes pentru mediul politic sau pentru polemica din societate”, a spus Scântei la Senat, conform agerpres.ro.
Ea a subliniat că dacă va ajunge, prin votul plenului Senatului, judecător la CCR, îşi doreşte să fie parte dintr-o Curte Constituţională „care se deschide către societate”, iar judecătorii CCR „să vină mai mult în societate să explice rolul Curţii”.
„Sper ca împreună cu ceilalţi membri ai Curţii să regândim acest proces de transparentizare, pentru a face cunoscută Curtea cetăţenilor şi pentru a o credibiliza. Critica nu trebuie să lipsească pentru a corecta anumite disfuncţionalităţi, dar îmi doresc ca în limitele statutului de judecător constituţional să particip la această înnoire a imaginii şi a recredibilizării CCR.
Iulia Scântei vrea ca CCR să aibă față de societatea românească o atitudine bazată pe dreptul viu
Iulia Scântei a mărturisit că preocuparea sa şi a colegului social-democrat Robert Cazanciuc a fost uneori de a găsi „originile şi sensul original al unor norme constituţionale” la Biblioteca Senatului, în volumul „impresionant” cu dezbaterile Adunării Constituante din 1991.
„Curtea Constituţională, nu de multe ori, preferă să folosească o metodă de interpretare, aceea a textualităţii, să se rezume ad literam la analizarea normelor în controlul de constituţionalitate în raport de textul scris efectiv al Constituţiei (…). Poate e bine să avem o Curte mai activistă, care foloseşte teoria interpretării, bazată pe dreptul viu, atunci când vorbeşte de drepturi şi libertăţi fundamentale şi să fie mai restrânsă, mai moderată şi să abordeze o teorie a interpretării Constituţiei, aceea bazată pe scopul originar avut în vedere de legiuitorul constituant, atunci când analizează, de exemplu, existenţa unor conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului. Întotdeauna, o Curte trebuie să găsească acea decizie care îi conferă în final imaginea şi reperul sau etalonul moderaţiei şi echilibrului în ordinea constituţională din România”, a mai spus Iulia Scântei.
Potrivit acesteia, ar fi necesară o eventuală modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
„Când îşi exercită toate atribuţiile, inclusiv cele referitoare la modul de interpretare a textelor din Constituţie, Curtea trebuie să aibă în vedere, pe viitor poate, cu sprijinul Legislativului, o viitoare modificare a Legii 47, să ia acele soluţii legislative care să permită să evităm transformarea Curţii Constituţionale într-o instanţă de drept comun. Să întărească rolul instanţelor în faţa cărora sunt invocate excepţii, să realizeze un control prealabil asupra condiţiilor de admisibilitate, pentru că să ai doar un sfert dintre aceste zeci de mii de excepţii care vizează drepturi şi libertăţi fundamentale admisibile înseamnă că fie nu sunt cunoscute la nivelul societăţii, fie chiar la nivelul instanţelor, care sunt condiţiile pentru a merge mai departe într-o procedură în faţa Curţii”, a adăugat Scântei.
Senatorul PNL consideră că rolul Curţii Constituţionale ar trebui să fie de „moderaţie, de echilibru şi să lase mai multă libertate puterilor statului, dacă ele ar fi în conflict, sau altor autorităţi, să găsească calea de rezolvare a conflictului, după ce au fost atenţionate prin decizia Curţii”.
„Cred că România are nevoie de o Curte Constituţională politico-jurisdicţională care îşi realizează rolul în mod moderat şi echilibrat”, a punctat Scântei.
La Senat, Comisia juridică i-a mai audiat pe Peter Ecksterin-Kovacs, fost senator UDMR, propus de USR, şi pe Radu Ghidău, fost deputat PNŢCD, din partea AUR.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
