Asemeni tuturor țărilor est – europene, România ia măsuri pentru a evita ca războiul din Ucraina să se extindă pe teritoriul ei, iar o decizie deja anunțată este cea prin care mărim bugetul Apărării.
Dar măsurile preventive anunțate de autoritățile de la București par nesincronizate și au darul să contrarieze. Cea mai recentă surpriză a oferit-o chiar șeful statului. Președintele Klaus Iohannis a transmis, în ziua de 25 aprilie 2022, un mesaj dedicat Zilei Forțelor Terestre, care se marchează, în România, de Sfântul Gheorghe. Spre deosebire de alți ani, ziua de Sfântul Gheorghe, în anul 2022, este pe 25 aprilie.
Conducerea NATO a luat măsuri rapide în beneficiul României
„Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei și se impun, așadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv. La Summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă și susținerea țării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Una dintre cele mai importante decizii pentru România este cea privind constituirea unui grup de luptă al NATO în țara noastră, alături de alte trei astfel de structuri pe Flancul Estic al Alianței, un demers care reflectă coeziunea, solidaritatea și determinarea aliate”, precizează mesajul șefului statului.
Avem o prioritate strategică, dar începând de anul viitor
„În ceea ce ne privește, România este și va continua să fie un important furnizor de securitate și stabilitate în Sud-Estul Europei, precum și la nivel euroatlantic. Consolidarea capacității de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru țara noastră, așa cum rezultă și din decizia de a crește cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, a transmis, la 25 aprilie, președintele Iohannis.
Cu alte cuvinte, Ucraina este în război de două luni. NATO recomandă să ne întărim și noi apărarea, iar România se conformează și își crește cheltuielile militare, însă de anul viitor. Este evident că, până anul viitor, dacă Ucraina ar fi învinsă, amenințarea împotriva României ar deveni acută. Anunțul privind creșterea cheltuielilor pentru Apărare ale României din anul 2023 pare doar un gest de imagine. Pentru că anunțul n-are efect în combaterea amenințărilor care vin acum din partea Rusiei.
După cum se știe, Rusia a atacat Ucraina, țară vecină României, la data de 24 februarie 2022. Cu mare întârziere, în România s-a ținut o ședință a CSAT, la data de 1 martie. Imediat după acea ședință, președintele Iohannis anunța măsurile stabilite ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
„În primul rând, este nevoie de creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2 la sută, cât este în momentul de față, la 2,5 la sută”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Bugetul Apărării crește abia în anul 2023, când ar putea fi prea târziu
În mod logic, această măsură trebuia luată de urgență. Decizia CSAT din data de 1 martie trebuia să permită urgentarea procesului de creștere a bugetului Apărării. Dar o zi mai târziu, președintele Senatului, Florin Cîțu, atenua impactul anunțului făcut de președintele României.
„Bugetul pe 2022 este deja făcut. Înțeleg că este vorba de anul 2023”, a explicat Florin Cîțu, când a fost întrebat de jurnaliști din ce moment crește, efectiv, bugetul Apărării.
După cum se știe, Florin Cîțu a fost prim-ministru și ministru de Finanțe. Deci el cunoaște foarte bine că o suplimentare a bugetului unui minister (de exemplu, cel al Apărării) se poate face chiar în anul 2022, prin rectificare. Așadar, nu este nevoie să se aștepte anul 2023 pentru a spori bugetul Apărării, dacă, într-adevăr, România dorește să-și consolideze Apărarea.
Premierul Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, general în rezervă, a transmis și el, la 25 aprilie 2022, în cinstea Zilei Forțelor Terestre, un mesaj în care se referă la creșterea bugetului Apărării.
„În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, rolul și locul securității naționale au intrat din nou în atenția publică. O apărare robustă nu se poate realiza decât cu militari foarte bine instruiți, dar și cu echipamente performante. Creșterea la 2,5% a bugetului Ministerului Apărării Naționale reprezintă, pentru militari, mai multă instruire, înzestrare mai bună și o logistică superioară, iar pentru români însemnă mai multă siguranță”
Nicolae Ciucă,
Prim-ministru
Șeful Guvernului salută ideea de creștere, de la 2 la sută la 2,5 la sută din PIB, a bugetului Apărării, fără a indica însă momentul când va avea loc această suplimentare.
Este absolut inexplicabil de ce, dacă agresiunea Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare pentru România, bugetul Apărării în România crește abia peste opt luni.
Până atunci, Statele Unite și-au dublat deja efectivele militare din România, de la o mie la două mii de oameni. Separat, NATO a aprobarea constituirea unui Grup de Luptă (Battle Group), de circa 900 de oameni, în România. SUA și NATO par să fie mai preocupate de securitatea României decât este România.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
