Poate nu este foarte cunoscut faptul că pe ţărmurile cu frumoase plaje din Europa, cum erau Coasta de Azur, Coasta Dalmată sau cele din Italia şi Grecia una dintre atracţiile principale erau hotelurile cu aer estival de aici. Multe fuseseră construite înainte de război şi cunoscuseră deja o mare faimă dar deja prin anii ’60 stilul de viaţă se schimbase radical iar multe dintre aceste hoteluri care nu fuseseră renovate aveau un aer învechit. Pe de altă parte, aşa cum era şi la noi, în multe stţiuni de la mare, în special în Grecia, se practica un turism rural. Mamaia a fost una dintre primele staţiuni care a fost practic construită de la zero şi cu o arhitectură modernă., în pas cu tendinţele din acel timp. Aceasta, preţurile mici, mâncarea bună, precum şi faptul că oferea o ambianţă total diferită faţă de alte staţiuni, erau motivele pentru care mulţi occidentali începuseră să prefere Mamaia, în ciuda regimului comunist din ţară. Staţiunile noi din Halkidiki au fost realizate şi după modelul oferit de Mamaia.
Nu mai vorbim de vecinii din ţările din lagărul comunist care nu aveau ieşire la mare sau numai la mări situate mai la nord şi puteau avea acces greu sau de loc în Occident – maghiari, cehoslovaci, polonezi sau nemţi din RDG, veneau cu zecile de mii pe litoralul nostru.
Totul era nou la Mamaia, bine organizat, se pusese şi vegetaţie, iar cele câteva construcţii vechi, cum era Cazinoul sau Rexul, se integrau perfect cu cele noi. Deşi întreaga staţiune este situată pe o limbă îngustă de pământ între mare şi lacul cu Siutghiol, după construcţia Mamaiei, o stare de libertate apărea şi datorită spaţiilor largi cu gazon dintre hoteluri . Acum aceste spaţii au fost folosite pentru noi construcţii precum şi cele care practic au eliminat din spaţiul generos al plajei ,ceea ce conduce exact la un sentiment invers, de sufocare, de lipsă de spaţiu.
Mamaia acum, mult mai aglomerată, şi-a pierdut din stilul iniţial, foto: Shutterstock
O mare noutate era dotarea fiecărui hotel cu tonomate la care puteai alege Beatles sau Elvis Prisley. Era o atmosferă specială, de vacanţă iar ineditul era dat de multitudinea de străini din toate ţările dar privirile erau atrase în special de ţinutele vestimentare ale celor occidentali nemţi, suedezi, olandezi, francezi sau italieni. Eleganta construcţie a digului de beton din centru, de la Cazinou (după moda arhitecturii anilor ’60), a devenit un adevărat simbol al staţiunii. Depăşită, în condiţii jalnice, mâncat de rugină timp de peste jumătate de secol, autorităţile nu au găsit până acum soluţia de demolare a resturilor construcţiei care, în plus, reprezintă şi o ameninţare permanentă privind sănătatea celor care păşesc pe ea.
Digul de la Cazinou, foto: Shutterstock
Dar nu toţi românii aveau acces aici. Preţurile pentru noi eru foarte mari (nu şi pentru occidenali, însă) iar camerele din hoteluri erau toate de mult ocupate sau rezervate. O alternativă, mai ieftină faţă de Mamaia dar care avea un farmec special erau satele de la malul mării din sud:. La modă devenise şi campatul (“merg cu cortul “), începea să fie la modă, deşi amenajarea de campinguri de abia începuse, însă şi acestea se găseau la Mamaia, atât la intrarea dinspre Constanţa pe iarbă sau, în nord, pe zona de nisip, pe o suprafaţă mult mai mare. Toate erau bine organizate cu multe facilităţi necesare pentru astfel de alegeri.
Ca distracţii, desigur, nu puteai decât să te uiţi prin gard să vezi cum erau organizaţi cei de la Club Mediteranee dar oricum, au apărut apoi discotecile, foarte apreciate. Atmosfera era diferită faţă de alte staţiuni turistice de pe litoral, unde se mergea la restaurant şi se dansa pe muzica uşoară interpretate de diseuse (Dorina Drăghici sau Gigi Marga) la restaurante şi baruri, se produceau în ritmuri şi stil nou formaţii en vogue, cum erau Phoenix sau Sideral şi să nu uităm că aici era chiar în centru un cazinou, unde se puteau practica jocuri de noroc, inclusiv pe valută, un adevărat mijloc de distracţie pur capitalistă, atât de utilizat în staţiunile turistice. Margareta Pâslaru precum şi Aurelian Andreescu erau prezenţe deasemenea deosebit de apreciate care alegeau, la rândul lor, această staţiune. Să nu uităm că tot aici se desfăşura în plin sezon turistic Concursul Naţional de Muzică Uşoară. Tot la Mamaia era şi Radio Vacanţa, care emitea în toate staţiunile de pe litoralul românesc iar datorită unor excelenţi redactori, ambianţa estivală de aici datora extrem de mult acestui post de radio.
