În urma ridicării restricțiilor sanitare, românii au luat-o pe ulei la propriu. După agitația de benzinării, weekend-ul a fost prezentat ca o goană după produse alimentare, în special după ulei de gătit, vândut brusc la preț dublu.
Nu am apucat să încheiem socotelile cu pandemia care ne-a sărăcit, căci a izbucnit războiul din Ucraina, care ne afectează pe toți. Valurile de scumpiri de dinaintea războiului au fost cu greu suportate, dar acum interzicerea de exporturi în tot mai multe state a creat o adevărată nebunie și mulți comercianți caută să se îmbogățească rapid pe spatele românilor.
Deși premierul a ieșit public să anunță că românii vor avea destulă mâncare, lucrurile sunt înțelese diferit și astfel, populația se teme de foamete și urmează trenduri ale momentului: se formează cozi uriașe și se plătesc produse la supra-preț.
O explicație poate veni și din faptul că ne-am tot obișnuit ca la rafturi să găsim din ce în ce mai puține produse românești și că limitarea importurilor ne-ar putea afecta. În replică, ministrul agriculturii neagă faptul că suntem dependenți de importuri și ne dă exemplul cu producția de ulei care este cinci ori mai mare decât este necesar populației. Ne-am fi dorit de vedem din ce în ce mai des la rafturi produse românești și mai puține importuri pentru ca oamenii să fi fost informați din timp că suntem o țară care are o agricultură dezvoltată. Și chiar dacă avem producție agricolă, ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște indirect că avem și noi probleme.
„Dacă 2020 am avut un an agricol cu secetă manifestată pe o bună suprafaţa a ţării, 2021 a fost un an în care producţiile agricole au fost foarte bune, dar, din păcate, efectele crizei pandemice şi efectele crizei deja apărute în energie şi gaze naturale cu preţuri crescute care au determinat majorării ale inputurilor, ale fertilizanţilor utilizaţi în agricultură au pus în continuare şi pun o presiune sporită pe agricultură.”, a transmis ministrul Agriculturii.
Avalanșele de informații venite din toate părțile sunt greu de gestionat de românii care nu au încredere în clasa politică, televiziunile preiau și difuzează cozi uriașe la carburanți, la ulei, la alte alimente de bază, iar telespectatorul intră în panică. Premierul îi bagă în ședință pe cei responsabili, sunt anunțate controale, sunt date amenzi, dar parcă ne învârtim în același cerc în care unii profită, iar amenzile pare că sunt prea blânde.
Potrivit unui sondaj CURS, românii sunt mai degrabă îngrijoraţi de creşterea preţurilor la energie şi la alimente decât de războiul din Ucraina. Aproape toţi cei chestionaţi, 99%, s-au declarat foarte îngrijoraţi de creşterea preţurilor la electricitate, iar 98% de creşterea preţurilor la alimente, în timp ce 96% sunt îngrijoraţi de creşterea preţului gazelor. Procentul celor îngrijoraţi de războiul din Ucraina este 93%, iar al celor care se tem de o extindere a conflictului în România este 89%. Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 11 martie, 2022, pe un eşantion de 1172 respondenţi, prin metoda faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor.
Desigur, în contextul în care majoritatea românilor au acces la informații, la cataloage online, magazine online, aplicații de comparare a prețurilor, parcă pe unii îi ia valul și se aruncă la cozi, iar televiziune sunt recunoscătoare că au imagini de la fața locului.
Pentru cei care vor să verifice prețurile înainte să-și facă cumpărăturile, au la dispoziție site-ul sau aplicația monitorilorprețurilor.info, creat de Consiliul Concurenței și unde pot compara prețurile la produsele din magazinele din zona în care locuiesc.
Cu siguranță că acum este cel mai bun moment ca Guvernul să regândească strategii pentru a încuraja producțiile interne de gaze, electricitate și produse alimentare de la A-Z, să stopeze importurile, iar cu siguranță că dezvoltarea unei rețele complexe de producție internă va duce și la o scădere a prețurilor. De fiecare dată ne întrebăm dacă suntem cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, de ce plătim 5 lei pentru o pâine, dacă avem o producție mare de roșii de ce importăm din Turcia la 9 lei pe kilogram? Dacă putem avea o producție proprie de combustibili de ce trebuie să avem prețuri la pompă la 8 lei? Și de ce în continuare aliniem prețurile la nivelul UE, dar avem cele mai mici salarii din comunitatea europeană?
