Croația a intrat în Spațiul Schengen
Spațiul Schengen numără 27 de membri, acum Croația si inclusiv Elveția și Norvegia, țări din afara UE. Celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru şi Irlanda.
Cerințe pentru cererea de viză pentru Croația
Croația este ultima țară care a aderat la spațiul Schengen. Începând cu 1 ianuarie 2023, Croația eliberează vize Schengen și poate utiliza pe deplin Sistemul de Informații Schengen.
Găsiți aici informații despre noile reguli de călătorie.
Croația intră în Spațiul Schengen, au decis, joi, guvernele Uniunii Europene. Hotărârea, așteptată încă din octombrie 2019, a fost luată după ce Zagrebul a convins că poate gestiona eficient granițele externe ale blocului comunitar. Nu se cunoaște, deocamdată, data concretă când se va întâmpla evenimentul. Însă, toată lumea este de acord că acest lucru reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE și un semnal că Europa devine din ce în ce mai unită.
„Suntem pregătiți!”, a afirmat, joi, într-o conferință de presă, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, după ce guvernele Uniunii Europene au decis intrarea Croației în Schengen, transmite Reuters.
Croația a convins că știe și poate să gestioneze eficient granițele externe ale blocului comunitar după ce autoritățile au luptat împotriva fenomenului migrației. Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut chiar eforturi exagerate în această direcție. Această declarație vine în contextul în care mai mulți oficiali croați au recunoscut intervenția violentă în cazul valului de migranți sosiți la granița cu Bosnia, în luna octombrie.
Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro.
Ce implică aderarea la Spațiul Schengen
Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți în privința călătoriei. Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecinţă consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen. Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, aşadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere şi de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă şedere.
Aderarea la Schengen implică, de asemenea, participarea la cooperare poliţienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).
Chiar dacă frontierele interne ar trebui să existe doar pe hârtie în spaţiul Schengen, multe state membre au reintrodus controale la frontiere din motive de combatere a terorismului sau recent din cauza pandemiei de COVID-19, scrie Digi24.
