Albiile râurilor pot fi securizate și prin vegetație, nu doar prin betonare, atrag atenția activiștii de mediu.
Cum alegem între soluțiile verzi și soluțiile gri de amenajare a râurilor care ne traversează orașele și satele? Dacă optăm pentru a avea vegetație pe maluri, ne apără aceasta de riscul la inundație, sau este obligatoriu să betonăm albiile râurilor? Oare putem avea simultan și maluri înverzite și protecție? Putem să dăm spațiu râului? Cum echilibrăm tensiunea dintre folosințele beneficiare care pot fi uneori în conflict? Ce avem de făcut pentru ca tranziția dinspre gri spre verde să fie un demers sustenabil?
Acestea au fost întrebările la care au încercat să răspundă specialiștii invitați la conferința internațională Renaturarea râurilor – instrumente privind soluții bazate pe natură pentru managementul participativ al apelor, organizată pe 9 noiembrie 2021 în contextul proiectului Democratizarea accesului la apă – Apele Unite ale României, derulat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, cu sprijinul Asociației UnDAverde, Asociației miniMASS, Fundației DALA și WWF- România.
“Cele cinci ONG-uri au prezentat, ca studii de caz, proiecte la care lucrează constant de peste 5 ani, în unele cazuri chiar de 10 ani, în Delta Dunării, pe Someș, pe Mureș, pe Cârțișoara (în bazinul Oltului) și în identificarea de posibile situații dăunătoare pe diferite râuri. Acestea au pornit ca proiecte tehnice, de amenajări ale luciilor de apă și ale zonelor din proximitate, însă, de-a lungul timpului, a devenit evident că intervențiile de care este nevoie ies din sfera pur inginerească, fiind nevoie și de instrumente societale (de organizare, de consultare, de comunicare publică, de antrenare a publicului, de colaborare cu diferiți actori locali și cu administrația publică, de schimbări legislative și de educație)”, se precizează într-un comunicat de presă al organizatorilor conferinței, remis cotidianului național “România liberă”.
Pentru fiecare studiu de caz, a fost invitat un expert internațional care a oferit exemple de bune practici, soluții bazate pe natură, precum și soluții colaborative (la nivelul comunităților locale și în colaborare cu administrația publică), ce ar putea fi testate și aplicate cu succes pentru speța respectivă și în contextul autohton. Experiența acumulată de cele 5 ONG-uri în aprofundarea fiecărui proiect în parte, împreună cu lecțiile desprinse de la lectorii internaționali pot constitui baza unor proiecte pilot ce pot fi inițiate împreună cu Administrația Națională Apele Române și alte părți interesate – instituții publice, entități private, organizații de interes regional și local, mediul universitar și instituții de cercetare.
“ANAR ar putea, astfel, beneficia de rezultatele foarte aplicate ale preocupărilor societății civile, facilitând avansarea către schimbarea de la o abordare ”gri” la una ”verde” în ceea ce privește armonizarea acțiunilor de management de bazin hidrografic și al riscului la inundații, în concordanță cu recomandările și strategiile europene. Această abordare va duce la economii în perioada de fundamentare a proiectelor, și va facilita găsirea de rezultate benefice atât pentru economia locală și siguranța și bunăstarea comunităților, cât și pentru calitatea mediului în regiune și a întregului patrimoniu hidrografic național”, mai spun organizațiile nonguvernamentale.
Mai multe detalii legate de acest subiect sunt disponibile aici.
