România liberă a încercat să afle de la medical veterinar Dorin Cojocaru, unul dintre liderii Romalimenta, care ar putea fi cauzele.
România liberă: De ce a reapărut pesta porcină africană?
Dorin Cojocaru: Sunt mai multe variante. Climatic, pe o boală, trebuie să treacă sute de ani, ca să vezi evoluţia epidemiologică. Cred că până acum încă nu s-a raportat în totalitate (n.r.: cazurile de pestă), abia acum au început să raporteze ca lumea. Mai ales Teleormanul şi Giurgiul, Lunca Dunări, pe acolo colcăia de anul trecut, dar s-a pus batista pe ţambal.
Pe Lunca Dunării, sunt porcii liberi. Oamenii au 30-40 de gospodărie. Primăvara, le dă drumul, îi aleargă după Crăciun. Ori s-au înţeles cu medicii concesionari când au fost negocierile, să le dea bani mai mulţi, şi atunci au început să raporteze mai bine, pentru că concesionarii ştiu cam tot ce se întâmplă în teritoriu şi de multe ori nu raportau la DSV.
Asta e pe relaţia Colegiul Medicilor – ANSVSA. S-au râcâit între ei şi acum încep să raporteze. Pe fondurile de vânătoare, cum e zona Giurgiu – Zimnicea, a lui Nicolae, ca şi al lui Dragnea, spre Turnu Măgurele, nu prea s-a raportat, dar au fost cazuri multe. Cred că au fost cazuri şi le-au aruncat în Olt.
La ce vă referiţi?
Vă amintiţi că s-au găsit nişte porci morţi, pe şosea, la nord, lângă graniţă? Pe de altă parte, s-a scos carnea din decembrie-ianuarie, de la congelator. Cred că şi porumbul a fost contaminat. Au intrat cu combinele, pe lan, în octombrie, au prins nişte porci.
„Am lucrat la Periş. Toţi muncitorii mei din hala de porci aveau acasă sute. Furau de la mine nutreţ combinat şi creşteau porcii acasă.”
Au contaminat buncărele de la combine și silozurile. O chestiune pe care n-a spus-o nimeni. S-a ţinut tacit. Când găseşti cadavre de mistreţ în lanul de porumb, de frică să nu-ţi dea foc la cultură pe un kilometru, nu raportezi. Decât să declari pestă mergi pe burtă.
Cum e acum în sud, cu suinele?
Eu sunt din Alexandria. Îmi spuneau colegii încă de acum două luni că e jale. Nu mai vedeai picior de porc. Au tăiat în iulie, de ziceai că-i Crăciunul! Preventiv, să nu vină Direcţia Sanitară, să le ucidă porcii. Un cunoscut avea şase porci. Doi erau morţi, vineţi, iar pe ceilalţi patru i-a sacrificat.
ANSVSA, documentare cu veterinarii, în focar
Nu înţeleg: dacă într-o gospodărie ai avut doi morţi, e clar că şi ceilalţi sunt bolnavi. Epicentru în familie. Au toţi. Anul trecut, în loc să-i incinereze, ANSVSA i-a îngropat la jumătate de metru adâncime, în Ialomiţa – Brăila. Când a-nceput să mustească pânza freatică, de la ploile torenţiale, a infestat tot. Prost management de combatere a epidemiei.
Care sunt greşelile făcute de Geronimo Brănescu, şeful ANSVSA?
A dus, la Tulcea, de exemplu, medicii veterinari în focar. I-a chemat din toată ţara, să le arate cum e pesta. Noaptea minţii! Nu putea să filmeze, să le arate un film?
Au devenit toţi vectori de pestă?
Bineînţeles! La un filtru de fermă de porci, treci printr-un tunel de duşuri. Dincolo te aşteaptă şi chiloţi, echipament, dar tot se ia. Mai apoi, lipsa de educaţie a românului: „lasă, bă, că merge aşa!”, cu porci pe stradă. Am lucrat le Periş, eram şef de fermă. Toţi muncitorii mei din hala de porci aveau acasă sute. Furau de la mine nutreţ combinat şi creşteau porcii acasă.
Mai scăpăm de pesta porcină?
Nu.
Dar nu e o situaţie tipică judeţelor sudice sărace. În zona Turda, spre Băile Turzii, în anii ’70, sătenii lăsau, cu satul, vierul, scroafele şi purceii de lapte, rasa Mangaliţa, pe străzi, vara, liberi, semisălbatici, tăvălindu-se prin praf. Aşa e tradiţia peste tot, inclusiv în civilizatul Ardeal, prin comunităţile sărace.
Eu glumeam, spunând că, aşa cum avem caii liberi în Delta Dunării, avem porcii liberi în Lunca Dunării. Bulgarul spune că românii aruncă resturile de alimente, pe stradă? Să mă ierte Dumnezeu, dar colcăia şi la ei, acum două luni, tot pe Lunca Dunării! Aveam informaţii de dincolo, totul e în oglindă. Ce e la noi e şi la ei. Oricum, porcul e pe cale de dispariţie în România.
„Aşa cum avem caii liberi în Delta Dunării, avem porcii liberi în Lunca Dunării. Oricum, porcul e pe cale de dispariţie în România.”
Unde se vede lipsa porcului românesc?
La carmangeriile de cartier. Eu mă duceam aici, la Bragadiru, la Penny, e o carmangerie, „La Priceputu”, şi mai e una mai încolo. Luam. Acum nu mai are ofertă, nu mai ai ce cumpăra.
Este o oportunitate de business, o piaţă care poate creşte. Deocamdată e vidată de produs, e loc pentru dezvoltare.
Da, peste zece ani. Porcul acesta din gospodăria populaţiei, aproape dublu ca dimensiuni faţă de cel industrializat, ce alimenta piaţa neagră, pe HORECA, şi o parte era autoconsum, genera bani, care circulau.
Acum, Guvernul va trebui să mărească ajutorul social, pentru că peste cinci ani va fi jale. Să văd eu HORECA, unde sunt cele mai multe falsuri şi fraude, atât pe lactate, cât şi pe carne, toate restaurantele acestea de cartier, de unde mai scot carne de porc. O vor cumpăra de la hipermarket şi va fi mai scumpă. Scade puterea de cumpărare, scad profiturile la HORECA.
Dorin Cojocaru este preşedintele APRIL (Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui). Este la bază medic veterinar. E membru in Comisia pentru Reducerea Risipei Alimentare din Ministerul Agriculturii şi membru al Consiliului Consultativ ANSVSA. A fost, de-a lungul timpului, manager de achiziţie la Tnuva, manager regional de achiziţii lapte materie primă la Danone, director tehnic departament nutriţia suinelor la Guyomarch România (Groupe Evialis) şi cercetător ştiinţific principal la Romsuintest Periş, dar şi şef de fermă, la Ferma 2 Îngrăşare, la Complexul de porci Periş. Este un practician, bun manager, bun strateg, cu viziune pe vânzări şi dezvoltarea business-ului.
