Românii receptivi la tehnologie, digitalizarea instituțiilor statului, în pas de melc
Pandemia a accelerat achizițiile online și plățile cu cardul. Statisticile arată că plățile online au crescut în 2020, de la declanșarea pandemiei cu 53 la sută, față de 2019. În schimb, plățile taxelor și a impozitele pe net sunt restante. Colectarea taxelor este tot mică, lucru remarcat și de premierul Florin Cîțu, ieri, într-o conferință de presă. Suntem, potrivit Eurostat, de 13 ani, codașii Uniunii Europene (UE), la capitolul colectării taxelor și a impozitelor, suntem la 27%, în timp ce media UE este de 40%, deși guvernanții noștri se laudă cu ghișeul.ro și cu modernizarea platformei ANAF.
,,De la achiziția de electronice la plata facturilor, datele statistice arată o evoluție semnificativă a tranzacțiilor care au depășit, în premieră, nivelul de 5 mld. euro, semn că românii au înțeles avantajele online-ului și și-au învins temerile privind tranzacțiile prin internet”, ne-a declarat analistul economic, Adrian Negrescu.
În 2020, doar 13% din populație, față de o medie a UE de 57%, a interacționat cel puțin o dată online cu autoritățile publice, în ultimele 12 luni.
Potrivit ghișeul.ro, peste 1 milion de români au cont pe platformă, de la începutul anului, au fost încasate aproape 748 de milioane de lei din peste 1,65 milioane de tranzacții. Statistic, vorbind aproximativ 15% dintre români au cont online de plată a taxelor. Pe această platformă, pot fi plătite sute de taxe printre care: amenzi auto, impozit pe locuință, taxa de școlarizare, abonamente pentru cluburi sportive, etc.
,,Legat de taxe și impozite, este cunoscut faptul că românii nu sunt foarte disciplinați în ceea ce privește plata acestora la timp. Ține de sărăcie, de obiceiurile moștenite din trecut, dar și de modul în care statul îi stimulează să își plătească la timp taxele. O mare problemă o reprezintă infrastructura deficitară. În loc să avem o singură platformă de plată, o aplicație de telefon a statului român, cum ar trebui să fie ghișeul.ro, care să fie promovată puternic în toate mediile, există o mulțime de site-uri, fiecare primărie din România având ambiția de a-și crea propria infrastructură online, fapt care continuă să bulverseze contribuabilii.”, este de părere, analistul economic, Adrian Negrescu.
Finanțare prin PNRR pentru modernizarea administrației fiscale
Stăm și așteptăm aprobarea celor 29,2 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Subcapitolul care include reforma ANAF are prevăzută și o alocare bugetară inițială, de negociere, de 856 de milioane de euro, însă rămâne de văzut în ce proporție va fi aprobată de Comisia Europeană. Modernizarea instituțiilor de stat, cu scopul de a ușura sarcina administrativă a contribuabililor corecți, pe de o parte, și de a limita evaziunea fiscală, pe de altă parte, reprezintă o temă intens dezbătută în România în ultimii ani, însă cu rezultate dezamăgitoare la capitolul implementare. Până atunci și până să se facă ceva concret, colectarea rămâne la fel de mică.
,,Platforma SPV (spațiul privat personal), dezvoltată de ANAF, din start, îți cere să introduci un utilizator și o parolă alături de un alt cod, generat pe email. O măsură de securitate birocratică și care, în multe cazuri, nu funcționează. Multe dintre coduri intră în spam sau chiar nu ajung la utilizator, astfel că accesul este blocat din start. În plus, dincolo de ideea unei singure platforme online (ghiseul.ro), ar fi necesară și dezvoltarea unui call center la care utilizatorii să poată afla informații concrete despre plățile restante, despre situația lor financiară, pe bază de CNP. Call Center-ul ANAF, în prezent, are doar un rol decorativ, în care operatorii îți spun doar la ce instituții trebuie să mergi să depui cereri.”, a mai spus Negrescu.
TEHNIC VORBIND
53%
Creștere în 2020, față de 2019 la plățile online
13%
din populație a interacționat online cu statul, față de 53% media UE
15%
dintre români au cont pe ghișeul.ro
27%
colectarea taxelor și impozitelor, față de 40%, media UE
