Redactarea documentului pe baza căruia liberalii vor să preia puterea generează implicarea unor lideri care visează să revină în Executiv, dacă Parlamentul va aproba moțiunea de cenzură. Conducerea PNL trebuie să ia decizii delicate, pentru că unii dintre aceștia, precum Varujan Vosganian, au probleme de imagine.
Acțiunea de redactare a programului de guvernare al PNL, care are ca deadline data de 28 februarie, se desfășoară sub coordonarea lui Cătălin Predoiu, propus pentru postul de premier. Pe de o parte, o serie de lideri care au lucrat la programul de țară al lui Klaus Iohannis supervizează corelarea dintre acest document și cel al Executivului PNL. În această echipă se numără, alături de Cătălin Predoiu, Adriean Videanu, Varujan Vosganian, Sulfina Barbu, Teodor Atanasiu și Eduard Hellvig.
De asemenea, Predoiu coordonează mai multe grupuri de lucru pe domenii, care se suprapun pe structura ministerelor care ar urma să compună viitorul guvern PNL. În acest colectiv este implicat Varujan Vosganian, pe zona economică, alături de deputatul Andreea Paul, fost consilier al premierului Boc. De programul Ministerului Finanțelor se ocupă Gheorghe Ialomițianu, fost titular al portofoliului în Guvernul Boc, și Eugen Nicolăescu, în prezent vicepreședinte al Comisiei de buget din Camera Deputaților. Ministerul Transporturilor a fost repartizat foștilor miniștri Anca Boagiu și Ludovic Orban. Programul Ministerului de Interne este redactat de Marian Petrache, Victor Paul Dobre și Alin Tișe. Dornic să prindă un post în viitorul Executiv, Marian Petrache s-a implicat și în strategia Ministerului Dezvoltării, unde participă și Teodor Atanasiu sau Eduard Hellvig, care a ocupat portofoliul în Guvernul Ponta.
Guvernanți din umbră
Justiția este în sarcina Alinei Gorghiu, copreședinte PNL, și a lui Daniel Buda, fost șef al Comisiei juridice din Camera Deputaților.
Fostul ministru Claudia Boghicevici și deputatul Cristian Pocora supervizează zona Ministerului Muncii. La programul pentru sănătate lucrează europarlamentarul Cristian Bușoi, fost șef al CNAS, și Dragoș Șerban, provenit din sistem și sprijinit de Cătălin Predoiu. Sulfina Barbu și Lucia Varga lucrează la documentul care va stabili activitatea Ministerului Mediului. Educația este coordonată de deputatul Raluca Turcan. Doi foști miniștri – Corneliu Dobrițoiu, Teodor Atanasiu – și senatorul Marinică Dincă au în grijă programul Ministerului Apărării.
Pe zona de politică externă lucrează fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu și Radu Carp, prodecan la Facultatea de Științe Politice. De programul Ministerului Culturii se ocupă senatorul Radu F. Alexandru și deputatul Gigel Știrbu, titular al portofoliului în Guvernul Ponta. De zona Agriculturii se ocupă deputatul Dan Motreanu și Gheorghe Ștefan (fără nicio legătură cu primarul cu același nume – n.r.). Fondurile europene sunt în grija lui Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ungureanu.
Ce va urma mai departe? Evident, cei care s-au implicat în redactarea programului de guvernare speră să obțină posturi în viitorul Executiv, dacă PNL va ajunge la putere. Recent, co-președintele PNL, Vasile Blaga, atrăgea atenția că liderii care lucrează la programul de guvernare nu vor ajunge automat miniștri. „Nu înseamnă că dacă cineva care a fost ministru sau secretar de stat se implică într-o comisie pentru redactarea programului de guvernare va fi din nou ministru sau secretar de stat”, a declarat Vasile Blaga.
Cum se vor împărți posturile
Mesajul lui Blaga are trei ținte. Pe de o parte, un mesaj intern – noul PNL nu își poate permite să defileze cu oameni care au probleme de imagine. Adriean Videanu și Varujan Vosganian sunt acuzați de procurori în dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae”. Videanu este urmărit penal și s-a implicat doar la nivel de sfaturi și nu se pune problema să facă parte dintr-un viitor Executiv. În schimb, Vosganian a scăpat de urmărirea penală în urma votului din Senat și poate candida la un post de ministru. Pentru PNL ar fi însă greu să justifice nominalizarea unui ministru care a scăpat de justiție doar în urma votului colegilor parlamentari.
În plus, pe lista doritorilor de portofolii se află mulți politicieni din vechea gardă, iar renominalizarea lor ar da un semnal că PNL nu este receptiv la dorința alegătorilor de schimbare. În acest context, PNL ar putea să apeleze și la câțiva tehnocrați, unul din numele vehiculate fiind cel al lui Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Ponta. De asemenea, liderii noului partid vor fi nevoiți să păstreze un echilibru între demnitarii proveniți din fostul PNL și cei din fostul PDL.
Pe hârtie, cele două partide au fuzionat, dar până acum împărțirea posturilor a ținut seama de proveniența celor din posturi de conducere. Pe de altă parte, o serie de posturi în viitorul Executiv vor trebui oferite partidelor care vor sprijini moțiunea de cenzură, facilitând venirea la putere a liberalilor. Partide precum UNPR sau PC au câte două posturi în actualul Executiv și este greu de crezut că, dacă vor schimba tabăra, nu vor încerca să obțină ceva în plus. De asemenea, pretenții similare va ridica UDMR, care a părăsit Guvernul Ponta la finalul anului trecut.
