Preţurile de consum s-au redus în decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5% şi al unor preţuri uşor mai mari la servicii şi alimente, astfel că rata anuală a coborât la 0,83%, minim record,iar creşterea medie a preţurilor pe întreg anul a fost de 1,1%, scrie Mediafax.
În luna decembrie 2014, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%.
Cea mai mare reducere a preţurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la "citrice şi alte fructe meridionale", iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la "alte legume şi conserve de legume, de 5,73%.
Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%.
Raportat la această perioadă, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum şi zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) şi fasole boabe şi alte leguminoase (5,1%).
"Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) în luna decembrie 2014 faţă de luna precedentă este 99,90%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,03%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2014 – decembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 – decembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%", se arară într-un comunicat al INS.
Preţurile alimentelor au scăzut, în medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% şi tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%.
În noiembrie, preţurile de consum au scăzut cu 0,2% faţă de octombrie, iar rata anuală s-a plasat la 1,26%.
Banca Naţională a României a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.
Banca centrală estima că rata anuală a inflaţiei va coborî în primul trimestru al acestui an sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la finele anului la 2,2% şi mai departe în 2016, la 2,6% în T3.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reiterat săptămâna trecută că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.
Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.
"Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează", a completat Isărescu.
Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale, mai scrie Mediafax.
"Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie, căci ea se va transmite, nu suntem izolaţi. Ceea ce ştim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi şi cursul, nu facem o inovaţie. Noi nu trebuie să ieşim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influenţăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acţiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate", a explicat Isărescu.
