Mărturia unui tânăr care a stat în comă profundă ani de zile și apoi s-a trezit paralizat și incapabil să vorbească schimbă percepția generală asupra a ceea ce pot vedea și simți cei complet paralizați.
„Tată! Sunt aici! Nu vezi?”, îi striga fără voce, dinlăuntrul ființei sale, tânărul sud-african Martin Pistorius părintelui său care îl spăla și îl îmbrăca zi de zi, scrie publicația americană Washington Post într-un material dedicat tânărului care a uimit o lume întreagă.
Restul lumii credea că Martin era o legumă. Asta le spuseseră doctorii părinților săi. La vârsta de 12 ani, băiatul perfect sănătos a căzut într-o stare de comă, fără un motiv cunoscut, numai pentru a se trezi câțiva ani mai târziu complet paralizat, incapabil să comunice. Această stare de coșmar, care poate fi declanșată de un atac cerebral sau de o supradoză de medicamente, este cunoscută sub numele de sindromul “locked-in” și nu are leac, potrivit Institutului Național de Afecțiuni Cerebrale din Statele Unite.
Martin Pistorius a povestit jurnaliș-tilor despre perioada după intrarea în comă: “Eram complet apatic. Eram într-o comă efectivă, dar doctorii nu puteau diagnostica motivul pentru care intrasem în ea. Am fost tratat de tuberculoză și de meningită, dar niciun diagnostic final nu a fost dat. S-au încercat tratamente după tratamente – fără efect. Intrasem într-o stare dincolo de ce putea medicina explica. Trăiam într-un tărâm al dragonilor, unde nimeni nu mă putea salva”.
Când a ieșit din comă, la începutul anilor ‘90, în jurul vârstei de 14 sau 15 ani, Martin s-a cufundat într-o ceață mohorâtă, pe măsură ce mintea sa se restarta, gradual.
“Cred că poți descrie starea ca pe o încercare de a te trezi dintr-un vis, dar nu poți”, și-a descris starea vegetativă tânărul sud-african jurnaliștilor de la talk-show-ul TV “The Wright Stuff”, transmis de canalul de televiziune britanic Channel 5.
“Nimeni nu știe că ești acolo”
Era captiv, părăsit pe o insulă pustie înlăuntrul său, singur cu gândurile sale deznădăjduite care îi întunecau treptat ultimele raze de speranță, scriu jurnaliștii de la Washington Post.
“Ești o fantomă care vede viața desfășurându-se în fața sa și nimeni nu știe că ești acolo”, povestește tânărul. Dar Martin era acolo, așa că acum își amintește clar moartea Prințesei Diana, ceremonia de inaugurare în funcția de președinte a lui Nelson Mandela și atacurile de la 11 septembrie 2001. Și-a privit familia trăindu-și viața de zi cu și ascultându-i, deși ei nu aveau nicio idee că el îi poate auzi.
