6.6 C
București
duminică, 17 noiembrie 2024
AcasăSportJurnaliștii fac petiție pentru DESECRETIZAREA dezbaterilor din Comisia de Cod Electoral

Jurnaliștii fac petiție pentru DESECRETIZAREA dezbaterilor din Comisia de Cod Electoral

Jurnalişti de la aproape toate instituţiile de presă au semnat o petiţie prin care cer transparentizarea lucrărilor comisiei de Cod Electoral.

”Cerem permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite a reprezentanţilor mass-media la şedinţele Comisie de Cod electoral, pe toată durata acestora. Argumentul invocat de membri ai Comisiei a fost că în prezența jurnaliștilor acest for NU ar putea lucra ”eficient”, deoarece parlamentarii ar folosi ”declarații politice” în dezbateri la vederea camerelor de luat vederi sau a jurnaliștilor. Dacă membrii Comisiei au putut conveni ca jurnaliștii să nu poată asista la dezbateri, în mod similar pot să ajungă la un acord să nu facă ”declarații politice” în Comisie, ci eventual în afara sălii de ședințe”, se arată în petiția online.

Jurnaliștii susțin că lipsa de transparență a dezbaterilor parlamentare din comisii a condus, de-a lungul timpului, la decizii controversate. Un astfel de moment a fost cel denumit ”Marțea Neagră”, care a fost posibil din cauza lipsei de transparență a parlamentarilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților în momentul în care au dezbătut și redactat un raport departe ochii jurnaliștilor. 

Jurnaliştii invocă interesul public al dezbaterilor comisiei speciale, fiind vorba despre noile legi în baza cărora vor fi aleşi primarii, preşedinţii de Consilii Judeţene, preşedinţii României, dar şi parlamentarii. Astfel, petiţia subliniază "abordarea opacă" a dezbaterilor comisiei de până acum, când jurnaliştii au fost invitaţi să iasă din sală după cinci minute.

Prima şedinţă a Comisiei de Cod Electoral s-a desfăşurat departe de ochii presei, preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, explicând că prezenţa jurnaliştilor ar duce la "un show de presă" şi că "nu se pot lua decizii de faţă cu presa".

Citește petiția integrală

PETIȚIE pentru transparența dezbaterilor din Parlament pe legile electorale

Accesul liber şi direct al jurnaliştilor la dezbaterile privind viitoarele legi electorale a fost limitat de către membrii Comisiei de Cod electoral, parlamentari care reprezintă toate partidele parlamentare şi care s-au prevalat de o prevedere controversată a regulamentului de funcţionare a Comisiei.

Prezenta PETIŢIE reprezintă un demers civic, bazat pe conştientizarea importanţei deosebite pe care elaborarea viitoarei legislaţii electorale o are pentru societate , dar şi pe interesul public justificat pentru acest domeniu, prin care semnatarii solicită accesul liber şi direct al mass-media la dezbaterea viitoarelor legi electorale, pe toată durata acestora, precum şi la procedura de vot, ca observatori.

ARGUMENTE

Principalul argument al demersului vizează satisfacerea directă, imediată, fără limitări, a interesului public privind modul în care vor fi aleşi viitorii primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, senatori, deputaţi, preşedinţi ai României, dar şi privind modul în care se va face efectiv votarea.

Lipsa de transparenţă a lucrărilor Comisiei de Cod electoral, printr-o abodare opacă a dezbaterilor, nu poate fi un bun augur pentru modul în care se vor elabora viitoarele legi electorale, dar, cu precădere, pentru modul în care va arăta viitoarea clasă politică a României.

De aceea, considerăm că accesul direct, imediat, fără limitări a mass-media se impune cu necesitate atât pentru asigurarea transparenţei depline a dezbaterilor viitoarelor legi electorale, dar şi pentru a oferi opiniei publice posibilitatea de a evalua, din timp, efectele unor mecanisme şi prevederi legislative în materie electorală, precum si concordanța dintre declarațiile și deciziile politicienilor.

Actualul cadru normativ, definit de Regulamentele parlamentare, precizează că şedinţele comisiilor parlamentare permanente sunt publice.

Măsura privind îngrădirea accesului mass-media la dezbateri şi la vot în cadrul comisiilor, decisă de membrii acestora, este reglementată, dar reprezintă o excepţie, iar aceasta este justificată doar atunci când caracterul public al şedintelor ar afecta interesul statului sau al unor persoane (securitatea națională / proceduri judiciare).

Hotărârea Parlamentului de înființare a Comisiei de Cod electoral stipulează că ședințele acesteia nu sunt publice, dar  conţine, ulterior, şi următoarea prevedere: ”condițiile în care reprezentanții mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”.

Considerăm că impunerea, prin hotărârea votată de Parlament, a unui caracter nepublic NU se justifică, dezbaterile nefiind subsumate securităţii naţionale.

Lipsa de transparență a dezbaterilor parlamentare din comisii a condus, de-a lungul timpului, la decizii controversate. Un astfel de moment a fost cel denumit ”Marțea Neagră”, care a fost posibil din cauza lipsei de transparență a parlamentarilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților în momentul în care au dezbătut și redactat un raport departe ochii jurnaliștilor. Exemplul menționat nu este unul singular în raport cu deciziile controversate luate în mod netransparent la nivelul unor comisii parlamentare.

PRECEDENTE

Ultima situație în care a fost vorba despre o dezbatere parlamentară amplă și s-a pus în discuție accesul jurnaliștilor la lucrările unei comisii speciale, pentru a asista la dezbateri, a fost cea a revizuirii Constituției. Cu acel prilej, în urma demersurilor jurnaliștilor, a fost permis accesul reporterilor pe întreaga durată a dezbaterilor, în timp ce accesul camerelor de luat vederi a fost permis doar în debutul şedinţelor, pentru cinci minute, pentru ”oportunități de imagini”.

Anterior, atât la Comisia de anchetă în cazul ministrului Monica Iacob-Ridzi, cât și la Comisia de anchetă în cazul ministrului Elena Udrea, accesul presei a fost nerestricționat.

Totodată, în 2012 Parlamentul înființa o altă comisie privind legile electorale în care nu se menționa dacă ședințele acesteia sunt sau nu publice.

De asemenea, în hotărârea Parlamentului din 2006 privind înființarea Comisiei de Cod electoral se menționa că ”ședinţele comisiei sunt publice”, acest for fiind cel care a finalizat proiectul de lege privind alegerile parlamentare în 2008.

În plus, a fost cazul și a altor comisii parlamentare speciale, înființate pentru elaborarea proiectelor de lege de importanță majoră, a căror ședințe erau publice. Un astfel de caz a fost cel al Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgentă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă, înființată în martie 2009.

SITUAȚIA în 2015

Argumentul invocat de membri ai Comisiei a fost că în prezența jurnaliștilor acest for NU ar putea lucra ”eficient”, deoarece parlamentarii ar folosi ”declarații politice” în dezbateri la vederea camerelor de luat vederi sau a jurnaliștilor.

Dacă membrii Comisiei au putut conveni ca jurnaliștii să nu poată asista la dezbateri, în mod similar pot să ajungă la un acord să nu facă ”declarații politice” în Comisie, ci eventual în afara sălii de ședințe.

CEREM:

În consecinţă, având în vedere cele expuse anterior, cerem permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite a reprezentanţilor mass-media la şedinţele Comisie de Cod electoral, pe toată durata acestora.

Linkul unde poate fi semnată petiția.

Cele mai citite

Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, a murit la vârsta de 82 de ani

Karolyi şi soţia sa Martha au antrenat multiple medaliate olimpice cu aur şi campioane mondiale în SUA şi România, inclusiv pe Nadia Comăneci şi...

Aplicația ChatGPT pentru Windows, disponibilă acum și pentru utilizatorii versiunii gratuite

Noua aplicație promite o soluție rapidă și accesibilă pentru utilizatorii Windows, facilitând integrarea ChatGPT în activitățile zilnice Aplicația ChatGPT pentru Windows, lansată, inițial, exclusiv pentru...

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni ale anului

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, urmat de Constanța, Ilfov, Cluj, Timiș și Iași Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la...
Ultima oră
Pe aceeași temă