Legea falimentului personal este soluția propusă de PNL și PSD pentru cei peste 70 de mii de români care au credite bancare în franci elvețieni și care au fost luați prin surprindere de creșterea abruptă a monedei Elveției, după ce Banca Centrală Elvețiană a renunțat la cursul minim impus în raport cu euro. Dar ce presupune declararea falimentului personal?
Potrivit proiectului de lege inițiat de 151 de parlamentari și aprobat tacit de Senatul României, Legea falimentului personal vine în ajutorul acelor persoane care nu mai pot face față cheltuielilor asumate.
Iată principalele prevederi ale Legii falimentului personal:
- Se poate aplica doar în cazul cetățenilor cu domiciliul permanent în România.
- Falimentul personal poate fi cerut atât de persoanele în cauză, cât și de creditorii acesteia (în acest caz numai dacă datoria depășește suma de 25.000 de lei).
- Falimentul personal este declarat de tribunalul pe raza căruia își are domiciliul persoana respectivă.
- După declararea falimentului personal, toate cheltuielile persoanei respective sunt verificate de un administrator judiciar care poate refuza unele cheltuieli considerate inutile.
- Persoana respectivă scapă de executările silite.
- Scapă, de asemenea, și de acumularea de dobânzi penalizatoare.
- În plus, actele unilaterale ale persoanelor respective cu referire la bunurile deținute nu mai produc efecte.
Trebuie știut că o persoană fizică vizată de această lege este considerată debitor aflat în incapacitate de plată dacă nu mai poate achita două sau mai multe datorii față de doi sau mai mulți creditori în mai mult de 30 de zile de al scadență.
Odată declarat falimentul personal de către tribunal și atribuirea administratorului judiciar, acesta din urmă va trece la întocmirea unor liste care vor conține creanțele, bunurile și veniturile, iar în funcție de acestea, în termen de 3 luni va întocmi un plan pentru plata datoriilor persoanei declarate ca fiind în faliment personal.
În această etpă, foarte important de știut este faptul că instanța trebuie să decidă dacă aproba planul propus sau lichidarea activelor datornicului (adică executarea silită pentru recuperarea datoriilor pe care persoana fizică le are față de debitori).
De asemenea, odată declarat falimentul personal al unei persoane, aceasta trebuie să respecte anumite condiții:
Nu mai poate face cheltuieli care să afecteze planul de plată a datoriilor.
Trebuie să încerce obținerea de venituri și nu mai poate refuza ofertele de muncă dacă este șomer.
Trebuie să renunțe la banii su bunurile primite ca moștenire, donație sau compensare pentru daune.
Trebuie să anunțe administratorul judiciar dacă își schimbă locul de muncă sau domiciliul.
Este nevoiă să-și anunțe o dată la 6 luni sursele de venituri.
În plus, orice act de donație făcut în ultimii trei ani înaintea declarării falimentului personal devine nul, bunurile sau sumele respective trebuind să fie cedate de noii beneficiari administratorului judiciar. Mai mult, persoanele declarate în faliment personal nu mai pot fi unici acționari ai unei societăți cu răspundere limitată vreme de 5 ani.
Proiectul legii insolvenței personale a fost depus în Parlament în luna iunie a anului trecut. Cinci luni mai târziu a fost adoptat de Senat iar de acolo a fost trimis la Camera Deputaților.
Totuși, Guvernul a făcut unele observații de modificare a proiectului de lege printre care se numără evitarea declanșării unei instabilități pe piața financiară și pentru ca declararea falimentului personal să fie declarată nu de către un tribunal ci de către o judecătorie. În plus, Guvernul a semnalat lipsa instrumentelor prin care se poate face o determinare clară a incapacității de plată, fapt ce ar putea duce la unele abuzuri, prin declararea falimentului personal în situații în care acest lucru nu ar fi necesar.
