Surse media susţin că Guvernul ar fi convins FMI şi Comisia Europeană să accepte un deficit cash şi ESA de 1,4% din PIB, la care urmează să se adauge sume dedicate finanţării forţelor armate şi cofinanţării proiectelor europene.
Partea română ar fi obţinut în urma negocierilor cu finanţatorii internaţionali, anume FMI şi Comisia Europeană, o ţintă de deficit de 1,4% din PIB, plus o derogare destinată cofinanţării proiectelor europene şi cheltuielilor militare, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate discuţiilor. Acceptul vine după ce FMI şi CE au solicitat părţii române atingerea unui deficit pe cash de 0,9% din PIB, potrivit declaraţiilor făcute la finele săptămânii trecute de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov.
Argumentul FMI şi al Comisiei Europene (CE) este că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde acesta nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Ca urmare şi luând în considerare experienţa anilor trecuţi (în 2012 deficitul cash a fost de 2,5% din PIB, iar deficitul ESA a fost de 3% din PIB), pentru a atinge un deficit ESA de 1,4% din PIB România ar fi trebuit să aibă sub 1% din PIB deficit cash.
Însă, după cum a subliniat şi ministrul pentru Buget, începând din 2013 deficitul cash a fost egal cu cel ESA şi, ca urmare, astfel de măsuri de precauţie din partea FMI şi CE nu își mai au rostul.
Obţinerea unui deficit acceptabil în cadrul negocierilor este importantă din mai multe puncte de vedere.
Iniţial, Guvernul a cerut FMI să îi accepte o diferenţă venituri-cheltuieli de 2,2% din PIB.
„Noi mai dorim două lucruri, amândouă importante: în primul rând, promisiunea făcută României, ca ţară de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: «Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord». Al doilea lucru, mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor UE“, spunea Ponta.
Pe lângă cele două motive, un deficit mic ar reprezenta o lovitură dată economiei.
