Ploaie de arestări și condamnări. Astfel a fost caracterizat week-end-ul trecut. De la cazurile cu răsunet național, precum MediaPro și ANRP, până la cele ale fostului șef al Poliției Rutiere Cluj sau primarului unei comune sucevene, aproape totul poartă aceeași pecete, a acuzațiilor de înșelăciune în dauna statului.
Capul de afiș a fost decizia judecătorilor Tribunalului București de arestare preventivă, de 30 de zile, pentru 11 persoane acuzate de evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul MediaPro. E drept, arată Agerpres, că cei vizați de decizie o pot contesta. Cele 11 persoane fuseseră încă de vinerea trecută reținute de procurorii Parchetului Capitalei, la baza acuzațiilor fiind un prejudiciu adus bugetului de stat în valoare de circa șase milioane de lei, reprezentând TVA și impozitul pe profit. “O parte din sumele înscrise în facturile sus-menționate erau transferate în conturile bancare ale societăților emitente (reprezentând «comisionul» pentru «serviciile de facturare prestate de aceste societăți» și, eventual, TVA – de unde erau retrase în numerar de reprezentanții acestora), iar pentru restul sumelor erau întocmite chitanțe fictive, fără ca sumele înscrise în acestea să fie ridicate efectiv din casieria celor trei societăți comerciale de profil media, servind, în realitate, la remunerarea suplimentară a unor angajați din cadrul acestora“, se arată în dosarul întocmit de procurori. Mai mult, anchetatorii susțin că acest circuit evazionist a permis “spălarea“ unor sume foarte mari de bani, cifra ridicându-se la 15 milioane de lei.
Fosta șefă ANRP rămâne în arest preventiv
Justiția a menținut măsura arestării în cazul fostei șefe a ANRP, Crinuța Dumitrean, în dosarul în care mai sunt cercetați fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și doi deputați, cât și alte persoane, pentru acordarea unei despăgubiri în cazul unui teren supraevaluat cu 62 de milioane de euro. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația fostei șefe a ANRP la măsura arestării preventive, decizia fiind definitivă. A fost respinsă totodată și contestația depusă de fostul vicepreședinte al ANRP, Oana Vasilescu, aceasta rămânând sub control judiciar.
Condamnare definitivă pentru Andrei Andronie
La trei ani după ce a provocat moartea a două persoane, din cauza unui accident rutier, Andrei Andronie a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare.
Curtea de Apel București a majorat astfel condamnarea pronunțată anterior de Judecătoria Sectorului 1. Condamnarea a avut la bază două aspecte, unul legat de uciderea din culpă și altul referitor la faptul că, după producerea accidentului, tânărul a refuzat să i se recolteze probe pentru stabilirea alcoolemiei. Andrei Andronie avea 20 de ani la data producerii cumplitului accident. Conform Mediafax, el era student al unei universități din străinătate și venise în România pentru scurt timp.
Un polițist acuzat de înșelăciune
Fostul șef al Poliției Rutiere Cluj, Alexandru Mureșan, ar putea să petreacă următorii doi ani și 11 luni în închisoare. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat, vineri, inclusiv la plata unor despăgubiri de peste 80.000 de euro. Decizia nu este încă definitivă.
Cel în cauză este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune, două infracțiuni de uz de fals și cinci infracțiuni de fals în declarații.
Pe de altă parte, arată Mediafax, Mureșan a fost achitat pentru două infracțiuni de fals în înscrisuri oficiale.
Conform rechizitoriului întocmit de către procurorii Parchetului Curții de Apel Cluj, care l-au trimis în judecată pe Alexandru Mureșan pentru 11 infracțiuni, între care înșelăciune și fals, prejudiciul cauzat de acesta, prin falsificarea unor declarații de venit,
s-ar ridica la suma de 248.500 de euro.
Un dosar privind fondurile europene
Primarul comunei sucevene Udești, Săvel Botezatu, și președintele Asociației crescătorilor de animale „Oadici“ din localitate, care este și angajat al primăriei, reținuți inițial în dosarul privind fraude cu fonduri europene, au fost arestați preventiv, în urma sentinței pronunțate vineri de Tribunalul Suceava, decizia putând fi contestată.
Dosarul cuprinde acuzații privind influențarea declarațiilor, șantaj și tentativă la comiterea infracțiunii de prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, cu scopul obținerii pe nedrept a fondurilor europene.
