În motivarea făcută publică, judecătorii au considerat că articolele publicate de către Cătălin Tolontan și colegii săi cu privire la Daniel Băluță „nu sunt fundamentate pe un suport probator, intrând, în consecință, în sfera ilicitului civil, nebeneficiind de garanțiile prevăzute de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, și astfel, jurnaliștii „au depășit în mod nejustificat limitele libertății de exprimare, fiind încălcate pe cale de consecință drepturile reclamantului”.
În expunerea de motive, magistrații bucureșteni spun că jurnalistul pârât nu a adus probe ale acuzării legăturii edilului cu interlopii și că a suprapus mai multe imagini. Totodată, aceștia mai rețin că preluarea de la alte publicații a articolelor nu absolvă jurnalistul de vina nedocumentării.
Pentru prima oară într-o decizie a magistraților, sursele jurnalistice nu mai sunt considerate confidențiale sau ca probe.
Decizia nu e defintivă. Poate fi atacată.
