Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", din Bucureşti, a primit, vineri, certificatul "Brand de ţară", fiind prima instituţie românească ce primeşte această titulatură, potrivit Mediafax.
Asociaţia Brand de Ţară a înmânat certificatul "Brand de ţară" Paulinei Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în cadrul unei conferințe
"Suntem cu atât mai onoraţi, pentru că suntem prima dintr-un lung şir de instituţii care vor deveni «Brand de ţară». Eu vă asigur că noi vom onora această titulatură şi, ca să asigurăm această titulatură, avem în continuare nevoie şi de ajutorul dumneavoastră, şi de al Ministerului Culturii, şi al Ministerului de Externe, şi de al Guvernului", a declarat directorul general al Muzeului Satului.
De asemenea, Paulina Popoiu a spus că românii se definesc prin cultură în Europa, iar străinii ar trebui să cunoască şi lucrurile bune pe care locuitorii şi instituţiile României le fac şi nu doar pe cele rele.
"Modalitatea în care noi ieşim în lume şi ne promovăm şi în interior este şi modalitatea în care vom reuşi să spălăm şi imaginea noastră, care cred că e în curs de spălare", a declarat Paulina Popoiu, precizând că, în ultima perioadă, a observat o îmbunătăţire a reacţiilor celor din străinătate faţă de România.
Paulina Popoiu a mai spus că Muzeul Satului este singura instituţie publică înregistrată la OSIM.
"Suntem un brand de ţară noi, Muzeul Satului. Dacă e vorba să ne păstrăm rădăcinile, dacă e vorba să ne impunem ca popor în Europam, atunci putem s-o facem prin respectul pe care noi înşine îl acordăm culturii, prin respectul pe care noi înşine îl acordăm tradiţiilor populare, pentru că, până la urmă, dacă vrem să ştim cine suntem, trebuie să ne ducem la rădăcini, iar rădăcinile sunt în sat, acolo unde s-a născut veşnicia", a mai spus Paulina Popoiu.
În primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929, de Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).
La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar, în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.
În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente şi instalaţii, colecţii de costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.
Asociaţia Brand de Ţară şi primul program naţional demarat – "Suntem România" – reprezintă o iniţiativă sprijinită de InfoCons – Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS România), membră cu drepturi depline în Consumers International şi Federaţia Asociaţiilor de Consumatori, se arată pe site-ul suntemromania.ro.
Asociaţia Brand de Ţară promovează proprietatea intelectuală românească, are ca scop crearea brandului de ţară definit prin puterea comercială a naţiunii – prin promovarea, încurajarea şi celebrarea mărcilor româneşti, în ideea conservării ca moştenire naţională a calităţilor, tradiţiilor culturale şi a mărcilor emblematice. Printr-o strategie clară de promovare, programul naţional "Suntem România" mediatizează mărcile româneşti şi valorile la care românii se raportează ca popor. Prin acest proiect se creează un consens în ceea ce priveşte consumul produselor româneşti, prin depunerea unui efort susţinut, de lungă durată şi consistent în investirea încrederii românilor în mărcile locale.
Valoarea naţională a României este alcătuită din proprietatea intelectuală românească – creaţii ale minţii românilor: invenţii, opere literare, artistice şi simboluri, nume şi imagini utilizate în comerţ. Toate acestea contribuie la construirea identităţii naţionale, se arată pe acelaşi site.
Printre obiectivele Asociaţiei Brand de Ţară se numără dezvoltarea conceptului de "Brand de ţară", compus din mărcile româneşti, grupate pe ramuri de activitate, prin desfăşurarea de activităţi în domeniul social, umanitar şi educativ, prin promovarea valorilor, culturii, ştiinţei şi civilizaţiei româneşti.
