UPDATE 15.34: Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, condamnaţi definitiv de instanţa supremă, sunt la IPJ Ilfov, unde aşteaptă ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să ajungă la poliţiştii Biroului Urmăriri, care îi vor escorta la penitenciar, potrivit unor surse din Poliţie, conform Mediafax.
Cei doi au venit la Poliţia Ilfov după aproximativ trei ore de la decizia instanţei supreme, care i-a condamnat definitiv la patru ani şi opt luni şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice.
Surse din Poliţie au declarat că Şereş şi Nagy aşteaptă în biroul poliţiştilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să fie redactate şi trimise prin fax la sediul IPJ Ilfov.
Poliţiştii îi vor duce pe cei doi foşti miniştri în penitenciar, unde aceştia vor sta 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună, Administraţia Penitenciarelor să le stabilească regimul şi locul de detenţie
––-
UPDATE 11.33: Fostul ministru Zsolt Nagy a primit patru ani de închisoare.
––
UPDATE 11.31: Fostul ministru Codruţ Şereş a primit patru ani şi opt luni de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice.
––-
Instanţa supremă urmează să dea marţi decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, în care foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost condamnaţi de prima instanţă la şase, respectiv cinci ani de închisoare, iar procurorii au cerut pedepse cu executare orientate spre maxim, relatează Mediafax.
Acuzațiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA.
CITEŞTE ŞI VIDEO. STENOGRAME. Cum îl învăţa Voiculescu pe Şereş "să-şi spele imaginea"
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/flowplayer’;document.write(”);if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”);}var domain = document.domain;var domain_split = domain.split(‘.’);var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/playernew/singleplayer_max/301fd6202091043408c88460d1acb195/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
De asemenea, ei sunt acuzați și în legătură cu adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la Romtelecom.
Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie 2014, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie. La data stabilită, judecătorii au amânat până la 21 ianuarie pronunţarea deciziei definitive.
6 ani şi 78 de termene în dosarul privatizării strategice
Procesul a început în 20 aprilie 2007, iar pe lista acuzaţilor se aflau atunci doar bulgarul Stamen Stanchev, consultant internaţional, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), şi Mihai Radu Donciu, fost consilier al Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Zsolt Nagy, cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului.
Cei trei au fost trimişi în judecată pentru constituirea a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.
În 30 martie 2009, lotul acuzaţilor a fost completat de anchetatori cu Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, cetăţean româno-englez, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cehul Michal Susak şi turcul Mustafa Oral.
Potrivit procurorilor, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau au aderat la grupul infracţional organizat din care au făcut parte şi Benyatov, Stanchev, Mucea şi Donciu. Scopul lor, susţinea DIICOT, era acela al comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Dosarele au fost comasate ulterior, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Navy şi Şereş, acuzaţi de trădare
Fostul ministru al Economiei şi Comertului Codrut Şereş şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy au fost acuzaţi de procurori că ar fi utilizat funcţiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiţi jucători de pe piaţa energiei, în dosare de privatizare de mare importanţă. Mai mult, cei doi foşti minişti se făceau vinovaţi de trădare, potrivit anchetatorilor.
Şereş a fost interceptat de Serviciul Român de Informaţii în 2005, iar monitorizările au relevat raporturile directe dintre el şi Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.
Pedepsele se ridică la 44 de ani de închisoare cu executare
Judecarea contestaţiilor din dosar a durat mult mai puţin decât fondul cauzei: şapte luni, în care au avut loc 14 termene. La acestea, toţi inculpaţii şi-au susţinut nevinovaţia, iar avocaţii lor au cerut pedepse blânde pentru clienţii lor. Apărătorii celor 10 inculpaţi au încercat să acrediteze ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de altă natură ar fi fost, în realitate, acte cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.
În final, cei cinci judecători din completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit vinovăţia celor zece inculpaţi, dar reducerea pedepselor primite la instanţa de fond arată că au fost luate în considerare atât acuzaţiile, cât şi unele dintre argumentele în susţinerea nevinovăţiei.
Judecătorii i-au condamnat definitiv pe cei zece inculpaţi la pedepse însumând 44 de ani cu executare, din care: Codruţ Şereş – patru ani şi opt luni de închisoare, Zsolt Nagy – patru ani, Vadim Benyatov – patru ani şi şase luni, Stamen Stanchev – cinci ani şi două luni, Mihai Radu Donciu – cinci ani, Mihai Dorinel Mucea – patru ani şi şase luni, Michal Susak – patru ani şi opt luni, Mircea Călin Flore – patru ani şi şase luni, Gabor Kerekes – patru ani şi Mustafa Oral – trei ani de închisoare.
