Ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniţă, a declarat duminică, după ce a votat, că a optat pentru „un viitor prosper şi stabil”, în care toţi cetăţenii moldoveni să aibă posibilitatea de a se manifesta liber, „fără imixtiunile din afară”.
„Am votat pentru un viitor prosper şi stabil, un viitor în care sunt respectate şi asigurate drepturile omului şi ale cetăţeanului, un viitor în care cu toţii vom avea posibilitatea să ne manifestăm liber şi nestingherit, în sensul fără imixtiunile din afară", a spus ambasadorul Iurie Reniţă.
Până la ora 11.00, la secţia de votare de la Ambasada Republicii Moldova votaseră peste 300 de cetăţeni moldoveni. După ora 10.00, aici s-a format o coadă de câteva zeci de persoane, dar nu s-au înregistrat incidente.
Autorităţile din Republica Moldova au amenajat 11 secţii de vot în România pentru alegerile parlamentare, faţă de opt la alegerile din 29 noiembrie 2010.
Astfel, la Bucureşti sunt două secţii, una la Ambasada Republicii Moldova şi una la Consulat. În ţară, moldovenii pot vota la Iaşi, unde sunt două secţii la Consulat şi la Şcoala "Gheorghe Asachi", la Constanţa, Braşov, Timişoara, Suceava, Bacău, Galaţi şi Cluj Napoca.
Fiecare secţie a primit câte 3.000 de buletine de vot.
La precedentele alegeri, în România au votat în jur de 11.000 de cetăţeni moldoveni, acum Ambasada estimând o prezenţă de circa 20.000 de persoane.
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a decis constituirea pentru alegerile parlamentare a 2.066 de secţii de votare, dintre care 95 peste hotare.
Din cele 95 de secţii din afara ţării, cele mai multe, 25, vor funcţiona în Italia, 11 în România, şase în SUA, câte cinci în Federaţia Rusă şi Portugalia și câte patru în Franţa şi Spania.
Urnele s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00.
Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum şi a legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate îşi vor putea exprima dreptul la vot cu paşaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora vor fi desemnaţi 101 deputaţi pentru un mandat de patru ani, se desfăşoară în baza scrutinului proporţional, pe liste. Numărul participanţilor era, miercuri, de 20 de partide şi coaliţii şi patru candidaţi independenţi, dar o decizie a Curţii de Apel din Chişinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie, a exclus în ultimul moment din cursa electorală Partidul Patria al lui Renato Usatîi, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă a acuzat formaţiunea că a primit bani din străinătate.
O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.
Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puţin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituţională.
Opinia publică din R. Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală susţinută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.
