Celebra brânză de Năsal sau camembertul ardelenesc este produsă din nou în comuna Țaga. Este pentru prima dată când o asociație locală schimbă o decizie radicală a companiilor multinaționale.
Redeschiderea acestei fabrici a fost posibilă datorită clusterului AgroTransilvania, care reunește deopotrivă fermieri, procesatori, comercianți, autorități publice și universități.
Redeschiderea fabricii este foarte importantă pentru comunitatea locală, spune președintele clusterului clujean, Ioan Oleleu.
“Asocierea pentru redeschiderea fabricii de la Țaga este pentru noi un motiv de bucurie și de mândrie. AgroTransilvania Cluster susține prin toate proiectele sale antreprenorii din agricultură, fermierii, micii producători.
Prin acest proiect, reușim să ducem mai departe rețetele și tradițiile clujene, într-un mod durabil pentru Cluj și pentru fermierii din zonă. Credem cu tărie că astfel de asocieri pot duce la dezvoltarea sectorului agricol din România”, a declarat Ioan Oleleu.
Un model de urmat
”Reluarea producției la Țaga este un exemplu al forței la care pot ajunge producătorii autohtoni atunci când se asociază”, spune profesorul universitar Felix Arion, directorul general al AgroTransilvania Cluster. El a spus că acest proiect are avantajul că utilizează laptele produs pe plan local, ceea ce reprezintă un motiv suplimentar de mândrie pentru cei care au reușit să ducă la bun sfârșit acest proiect. Relansarea producției în mica fabrică din comuna clujeană Țaga a fost posibilă în urma semnării unui parteneriat între FrieslandCampina România (deținătorul secției de producție) și Fabrica de Brânzeturi Transilvania, entitarea creată de AgroTransilvania Cluster pentru a gestiona acest proiect. La Năsal vor fi produse și alte tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.
Închiderea temporară a fabricii de la Țaga a fost regretată de toți amatorii de brânzeturi care apreciază sortimentele mai speciale, cum este cel “de Năsal”. Acest fel de brânză ia naștere în urma unui proces de maturare care durează două săptămâni, într-o grotă lungă de 125 de metri, în care sunt lăsate brânzeturile la maturat. Brânza de Năsal a fost numită și “camembert-ul românesc”, datorită calităților sale. Diferenţa dintre brânzeturile franţuzeşti de aceeaşi factură şi brânza de Năsal este că în Franţa brânza este însămânţată artificial cu mucegaiuri nobile, pe când la Năsal natura face totul. „Munca” este făcută de o bacterie, Brevibacterium Linens, care trăieşte în roca grotei în care este depozitată brânza. Aceasta nu ar acţiona, însă, dacă nu ar avea condiţiile propice: temperatură constantă şi umiditate mare. Rezultatul final este unul extraordinar: o brânză gustoasă, cu o crustă roșiatică și consistența specială, mai moale.
Legenda brânzei de Năsal
“Povestea brânzei de Năsal începe demult, pe vremea când ţinutul de la Ţaga se afla sub stăpânirea unui grof puternic şi bogat. Într-o bună zi, câţiva ţărani mai curajoşi au nesocotit poruncile grofului şi au luat din caşul lui, cu gândul să pună pe masă copiilor ceva, lângă mămăligă. Pentru că nu voiau să fie prinşi, au ascuns caşul în grota din apropierea satului Năsal. Înspăimântaţi de o eventuală răzbunare a grofului, ţăranii nu s-au grăbit să-şi ia caşul din peşteră. Când s-au dus să vadă ce s-a întâmplat cu «prada», nu mică le-a fost mirarea să vadă că aceasta nu se alterase. Brânza îşi schimbase culoarea într-un gălbui roşiatic, însă era foarte bună la gust, în ciuda mirosului. În cele din urmă, groful a aflat de isprava ţăranilor şi i-a pedepsit pe «nelegiuiţi». Apoi, însă, a început el însuşi să-şi ţină brânza în peşteră. Aşa s-a născut brânza de Năsal, cu care groful îşi servea toţi oaspeţii, mândru de gustul ei neasemuit”, așa sună legenda locală.
